Efectuarea unui screening corect pre-conceptie ar trebui sa faca parte
obligatoriu din acest proces de pregatire, pentru a diagnostica din timp
anumite afectiuni si a evalua posibilitatea unor complicatii ce ar putea
surveni pe parcursul sarcinii. Efectuarea anumitor investigatii de
laborator in perioada dinaintea sarcinii scuteste viitoarele mame de
ingrijorari inutile in timpul sarcinii. In primul rand este foarte
important sa existe o evaluare corecta a riscului de infectii congenitale.
Rubeola, infectia primara cu virusul citomegalic,
toxoplasmoza, sifilisul sunt infectii care daca
sunt contractate in
anumite perioade din
sarcina prezinta riscul de a fi transmise la fat si de a produce
avorturi, moartea fatului in
uter sau malformatii fetale. In
laborator sunt disponibile teste serologice care pun in evidenta
anticorpii indreptati impotriva agentilor patogeni care declanseaza
aceste infectii. In functie de tipul anticorpilor depistati se poate
aprecia stadiul infectiei, prezenta sau
absenta imunitatii.
Rubeola Astfel in cazul rubeolei, prezenta anticorpilor de tip IgG cu anticorpi
IgM negativi semnifica faptul ca pacienta are
imunitate fata de acest
virus si nu mai necesita testari ulterioare. Uneori anticorpii de
tip IgG sunt prezenti in titru (cantitate) inalt, in absenta
anticorpilor de tip IgM si ei vor ramane la acest nivel o perioada de
timp indelungata (imunitate cu titru inalt). Este bine ca acest lucru sa
fie cunoscut in prealabil, pentru ca depistarea lor in primul trimestru
de sarcina ar putea crea confuzii si chiar duce la intreruperi de
sarcina nejustificate. Daca atat anticorpii de tip IgG cat si anticorpii
IgM sunt negativi, inseamna ca pacienta nu are imunitate fata de virusul
rubeolei si trebuie sa evite contactul cu persoanele infectate mai ales
in cursul epidemiilor de
rubeola.
Toxoplasma gondii
Acelasi tip de
serologie se aplica si in cazul infectiilor cu
Toxoplasma gondii. Anticorpii IgG pozitivi cu IgM negativ
demonstreaza prezenta imunitatii si nu mai este necesara in general
repetarea testelor in cursul sarcinii. Deoarece in ultimul timp, in
literatura de specialitate s-au descris unele cazuri fie de reinfectie,
fie de reactivare a unei infectii latente, o atentie deosebita va fi
acordata prezentei de anticorpi IgG in titru foarte mare sau intr-un
titru care creste semnificativ in cursul a 2-3 saptamani. Pentru a
depista aceste cazuri rare este nevoie de o colaborare stansa intre
medicul ginecolog-obstetrician, parazitolog si medicul de laborator.
Daca atat IgG cat si IgM sunt negative, pacienta nu prezinta imunitate
fata de
Toxoplasma si trebuie monitorizata atent pe perioada sarcinii,
recomandandu-se evitarea stricta a contactului cu animale si respectarea
masurilor de
igiena referitoare la prepararea alimentelor.
Virusul citomegalic
Virusul citomegalic poate determina malformatii la fat. Infectia cu
virusul citomegalic este mai putin investigata comparativ cu celelalte
infectii congenitale. Totusi trebuie mentionat faptul ca virusul
citomegalic poate determina malformatii la fat la fel ca si virusul
rubeolic. Infectia cu virusul citomegalic este foarte raspandita in
randul populatiei dar s-a demonstrat ca numai infectia primara,
survenita in cursul sarcinii si nu reactivarile unei infectii deja
existente, prezinta risc asupra fatului. De aceea, daca pre-conceptional
pacienta prezinta anticorpi de tip IgG in absenta anticorpilor de tip
IgM (situatia cea mai frecvent intalnita) nu exista nici un risc la
viitoarea sarcina.
Serologia pentru
sifilis (VDRL
si TPHA) trebuie efectuata obligatoriu pre-conceptie la ambii parteneri.
Sunt foarte frecvente cazurile de sifilis secundar depistate intamplator
cu ocazia efectuarii serologiei la angajare sau prenuptial. Treponema
pallidum - agentul etiologic al sifilisului poate traversa placenta si
afecta fatul dupa saptamana 20 de
sarcina.
Infectia cu HIV
Serologia pentru HIV ar trebui efectuata la ambii parteneri, bineinteles
cu acordul acestora.
Infectia cu Chlamydia trachomatis
Infectiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie cele mai frecvente
boli cu transmitere sexuala. Printre complicatiile ce se pot instala
in lipsa tratamentului adecvat se numara si avortul spontan. Din acest
motiv diagnosticul precoce, inainte de conceptie si tratarea corecta a
ambilor parteneri previne aparitia acestor complicatii. Uneori, o
infectie cronica cu Chlamydia trachomatis constituie cauza
infertilitatii pentru care un cuplu solicita consult medical. Pentru
diagnosticarea infectiilor cu Chlamydia se poate recurge la teste
serologice sau la detectarea directa a antigenului in secretiile genitale.
Prezenta anticorpilor de tip IgA se asociaza intotdeauna cu o infectie
activa.
