Odată cu sosirea lunilor mai reci, aproape toți
traversăm o perioadă mai scurtă sau mai lungă de depresie, apatie,
schimbări de dispoziție. Care poate fi însă cauza acestor stări ? În
articolul nostru, veți putea afla câteva informații utile despre
fenomenul pe care, în mod uzual, îl numim depresie de iarnă.
Înainte de orice, este bine să stabilim că trebuie să facem o diferență
între stările de indispoziție și depresie. Depresia reprezintă mai mult
decât o stare trecătoare de indispoziție, fiind considerată o boală
serioasă. Nu este o perioadă de tranziție și, în general, nu este o
problemă care poate fi rezolvată ușor fără ajutorul unui specialist.
Majoritatea bolnavilor de depresie (cca. două treimi) nu se adresează
medicului, deoarece toți atribuie simptomele doar oboselii, stării de
apatie sau unor evenimente din viață. Deci, trebuie să acordăm o atenție
deosebită acestor simptome, deoarece se pot transforma foarte ușor în
boală.
Există nenumărate tipuri de depresie, care pot fi legate, de exemplu, de
unele episoade din viață (depresia post natală, depresia datorată
vârstei înaintate), dar și de perioade ale anului. În general, este
cauzată de acțiunea simultană a unor factori biologici, psihologici și
ale mediului. Așa numita depresie de iarnă este o formă specifică a
depresiei, numită tulburare afectivă sezonieră (seasonal affective
disorder SAD). Se știe că, odată cu sosirea lunilor înnorate de iarnă,
numărul stărilor de apatie crește vertiginos, ceea ce se datorează, în
primul rând, absenței luminii naturale.
Caracteristic depresiei de iarnă este starea permanentă de somnolență,
senzația de oboseală. Persoane active în alte luni devin indispuse,
apatice, retrase. Frecvent, crește pofta de mâncare, în primul rând
consumul unor alimente bogate în carbohidrați, a dulciurilor, urmat
deseori de simptomul fizic al acumulării unui surplus de kilograme.
Multe persoane, în aceste perioade, se uită mai des în fundul paharului;
în țările nordice, de exemplu, se poate observa creșterea consumului de
alcool în lunile de iarnă, una dintre cauze fiind întunericul din
lungile luni de iarnă. Un alt simptom frecvent este și scăderea
libidoului. Unii cercetători consideră că acest simptom își are originea
tot în somnul de iarnă, atribuindu-l ca un simptom reminiscent al
acestuia.
Această formă de apatie poate fi corelată cu suprasecreția anui anumit
hormon (melatonina), cauzată de absența luminii naturale, de aceea, cel
mai bun remediu natural este petrecerea unui timp cât mai îndelungat la
lumina naturală. Acest lucru este destul de dificil de realizat,
deoarece de obicei, atât când mergem la lucru, cât și atunci când
revenim spre casă, este deja întuneric. Să încercăm să petrecem cât mai
mult timp la lumina naturală, când afară este încă lumină, iar dacă este
posibil, să facem o plimbare chiar în timpul prânzului. După
posibilități, să petrecem weekendurile cu activități în aer liber. Unul
dintre cele mai răspândite modalități de tratare este terapia cu lumină,
care constă în așezarea persoanei în fața unui unei surse puternice de
lumină specială (care emite culori asemănătoare spectrului luminii
solare), zilnic câte o oră și jumătate-trei, mai ales dimineața. Trebuie
știut că o plimbare de o oră în soarele de iarnă echivalează cu
aproximativ două ore și jumătate de terapie cu lumină, deci merită să
alegem soluția naturală (mai ieftină). În acest scop, lumina artificială
nu este indicată, mai mult, tuburile care emit expres lumină albă au un
efect nociv asupra organismului (asemănător hormonului stresului).
Efectuarea sistematică de exerciții fizice, respectiv de exerciții de
relaxare (yoga, delectare) ajută, de asemenea, să ne învingem
indispoziția. Este deosebit de important ca nici în împrejurările
dificile să nu vă retrageți din mediul d-voastră, să frecventați
societatea, să organizăți programe cu familia !
Trebuie să mai amintim despre serotonină, o substanță
neurotransmițătoare. Modifică dispoziția, îmbunătățește memoria, atenția
și capacitatea de concentrare. Absența acestui hormon în lunile de iarnă
contribuie semnificativ la apariția simptomelor depresiei. Există
alimente care conțin serotonină, cum ar fi, de exemplu, banana și
ciocolata. Din acest motiv, consumul acestora, cu măsură, poate crește
nivelul scăzut al hormonului. Pentru secreția serotoninei sunt
indispensabile și carbohidrații. Poate de aceea, apatia este asociată cu
pofta scăzută de gustări, respectiv acesta este motivul principal pentru
care unul dintre efectele secundare ale dietelor drastice, lipsite de
carbohidrați, este depresia. Desigur, este important să urmăm
recomandările unei diete alcătuite pe baze științifice, care se referă
nu numai la calitate, ci și la cantitate.
În forme mai grave de depresie sezonieră este necesar tratamentul unui
psihoterapeut și/sau un tratament medicamentos.
ATENȚIE ! Articolul este exclusiv informativ. Dacă prezentați simptomele
respective, pentru un diagnostic precis și un tratament adecvat,
adresați-vă medicului !
Iata mai jos solutia naturala propusa de CaliVita
International pentru combaterea depresiei...
Depresia se constituie ca
o afectiune caracterizata prin stare de tristete, de pierdere a
apetitului de viata. Pentru tratarea acesteia recomand personal
urmatoarea schema dedicata de tratament cu produse naturiste Calivita:
-
Rhodiolin (1-1-2 inainte de masa,
3 luni continuu, creste nivelul de serotonina - substanta
supranumita si "hormonul fericirii sau al
bunei dispozitii").
-
Zen Thonic (1-2-0 linguri inainte
de masa, 2-3 luni continuu, asigura un tonus ridicat imunitar si al
sistemului nervos, combatand astfel starile de depresie).
-
Mega Protect 4 Life (1-1-0 dupa masa, 3 luni continuu,
imbunatateste considerabil circulatia creierului combatand ametelile,
starile de uitare si depresie neuronala).
-
Stress Management B-Complex
(1-0-1 dupa masa, 3 luni continuu, are efect de relaxare a sistemului
nervos central si periferic combatand agitatia, insomniile,
etc.).
- Optional se va consuma apa alcalina
(vezi dispozitivul Aquarion),
aceasta contribuind mult la oxigenarea creierului (fiind un remediu
ajutator pentru creier, suprasolicitat de hormonii stresului).
Totodata apa alcalina asigura o nutritie optima la nivel celular-organic,
in special prin transportul fluent al nutrientilor la creier. Ca
urmare a posibilitatilor mult mai mari de penetrare a peretelui
celular, apa alcalina - spre deosebire de apa normala - favorizeaza
(printr-un consum constant) imbunatatirea functiilor sistemului
nervos. Pe de alta parte, mineralele ionizate din apa alcalina,
odata ajunse la cele mai profunde nivele in corp, actioneaza pe post
de conductor electrochimic de la o celula la alta, optimizand
procesele organice de comunicare intre celule, in special la nivelul
creierului.
