Alimentatia rationala este un factor important în asigurarea
sanatatii si dezvoltarii armonioase a copiilor si adolescentilor; ea
favorizeaza dezvoltarea creierului, intelectului si amelioreaza
starea functionala a sistemului nervos, sporeste rezistenta
organismului fata de diferite boli, contribuie la micsorarea
mortalitatii la copii. Cantitatea insuficienta si calitatea
inferioara a hranei au efecte negative asupra dezvoltarii fizice si
neuropsihice a copiilor.
Necesarul zilnic al copiilor de proteine este sporit. Ei au
nevoie îndeosebi de proteine animale, care asigura un nivel înalt al
sintezei proteinelor în tesuturile organismului în crestere.
În alimentatia copiilor se tine cont de calitatea proteinelor.
Organismul, în cea mai mare parte, necesita proteinele laptelui si
ale produselor lactate. Pe lânga proteine, laptele este bogat în
calciu, care se asimileaza usor în organism si poseda calitati
plastice.
Organismul copiilor necesita un surplus de aminoacizi esentiali
care asigura procesele normale de crestere si dezvoltare a
organismului. Pâna la vârsta de 3 ani histamina nu se sintetizeaza
în cantitatile suficiente pentru îndestularea necesitatilor
organismului în crestere. Unii aminoacizi ca lizina, triptofanul,
histidina, alaturi de vitamina A, pot fi considerati ca factori de
crestere. De mentionat ca laptele este sarac în triptofan si
histidina. Acesti aminoacizi se gasesc în proteina carnii, a oualor
si a pestelui. Lizina, triptofanul si histidina se afla în aceste
produse alimentare în corelatii favorabile pentru asimilare. Ouale
contin vitelina, proteina care participa la formarea sistemului
nervos central în calitate de material plastic pentru constructia
tesutului nervos, inclusiv a celulelor creierului.
Grasimile în organismul copiilor servesc drept material plastic,
de asemeni ca dizolvant al vitaminelor A, D asigurând asimilarea lor
optima. Unele grasimi contin vitaminele A, D, fosfolipide, acizi
grasi polinesaturati, necesari la vârsta copilariei. Insuficienta
grasimilor în ratia alimentara are efecte negative asupra proceselor
imuno-biologige si plastice din organism. Este daunator însa si
surplusul lor în alimentatie. Abuzul de grasimi poate deregla
schimbul de substante, înrautati utilizarea proteinelor, contribui
la dereglarea digestiei. Necesitatea în vitaminele A, D si
fosfolipide se satisface cu folosirea untului, laptelui, friscai si
a altor produse lactate, a oualor. Valoarea calorica a grasimilor în
ratia alimentara zilnica trebuie sa constituie 30% din energia
consumata.
Glucidele sunt sursa principala de energie în organismul
copilului necesara pentru activitatea musculara. Glicoliza decurge
la copii mai lent ca la cei maturi, de aceea necesarul de glucide
este mai mare. în alimentatia copiilor o mare însemnatate o au
glucidele usor asimilabile, pe care le contin fructele, bacele si
sucurile din ele. Sucurile sunt bogate în glucoza, fructoza folosita
la sinteza glicogenului. O sursa importanta de glucide usor
asimilabile o constituie laptele care contine lactoza. Ratia
alimentara a copiilor trebuie sa includa o cantitate suficienta de
biscuiti, bomboane, dulceata si alte dulciuri usor asimilabile.
Zaharul trebuie sa constituie nu mai putin de 20% din cantitatea
totala de glucide. De mentionat însa ca surplusul de glucide în
alimentatia copilului provoaca dereglari grave ale metabolismului si
micsoreaza rezistenta organismului catre infectii. In aceste
conditii se retine cresterea si dezvoltarea generala a copilului,
apare obezitatea, predispozitia pentru îmbolnaviri frecvente.
Zaharoza, consumata în exces, provoaca caria dentara.
Copiii au nevoie de o cantitate sporita de vitamine, îndeosebi de
vitaminele A, D care influenteaza cresterea. Vitamina A determina
procesul de crestere a scheletului, asigura functia normala a
glandelor endocrine, îndeosebi a hipofizei care regleaza procesele
cresterii, normalizeaza starea tesuturilor si tegumentelor.
Necesarul în vitamina A se asigura pe contul acestei vitamine si a
pro-vitaminei caroten.
Vitamina D stimuleaza cresterea, regleaza metabolismul calciului
su al fosforului. Ea contribuie la dezvoltarea si osificarea normala
a scheletului. Vitamina D patrunde în organism cu produsele
alimentare si se sintetizeaza endogen vara si primavara la aer
liber. Iarna, când lipseste sursa naturala de raze ultraviolete,
pentru a preveni insuficienta vitaminei D în organism copiii se
trateaza cu raze ultraviolete artificiale.
Vitamina E actioneaza într-o anumita masura asupra cresterii si
dezvoltarii orgnismului copilului, contribuie la acumularea
vitaminelor A si D în ficat, rinichi si în alte organe, precum si
tesuturi, stimuleaza transformarea carotenoizilor în vitamina A în
organism. Astfel, indirect, vitamina E contribuie la cresterea
organismului.
Vitamina C este necesara pentru dezvoltarea normala a tesutului
conjunctiv la copii, pentru formarea tesutului osos, dentinei în
dinti. Alte vitamine îndeplinesc la rândul lor roluri importante în
procesele de crestere si dezvoltare ale copilului.
Sarurile minerale din alimente contribuie la procesele plastice
ele fiind necesare la formarea normala a scheletului, tesutului
muscular si a altor tesuturi, pentru formarea si functionarea
glandelor cu secretie interna, pentru sinteza hormonilor, formarea
celulelor tesutului nervos, inclusiv a celulelor creierului.
Dintre substantele minerale deosebit de importante sunt calciul
si fosforul care servesc drept materiale plastice îndeosebi pentru
formarea tesutului osos. Pentru a satisface cerintele organismului
în calciu se recomanda de inclus sistematic în ratia alimentara a
copilului laptele si derivatele lui, bogate în calciu si cu o
corelatie buna a calciului cu alte substante nutritive, care asigura
o buna asimilare a lui. Surse de calciu constituie galbenusul de ou,
carnea, cascavalul, nucile, leguminoasele, unele legume, fructe si
alte alimente bogate în fosfolipide si fosfoproteine. Calciul se
asimileaza mai bine în anumite corelatii cu fosforul. Acest indice
la copilul între 1 si 12 luni constituie 1:0,8; de la vârsta de 1 an
pâna la 3 ani 1:1; de la 4 ani si mai mult 1:1,2 sau 1:1,5.
Alimentatia zilnica a copilului trebuie sa fie îndestulata la un
nivel înalt si cu alte substante minerale care participa în
hemopoieza (fier, cupru, mangan, cobalt, nichel). De mentionat ca
laptele si derivatele lui, utilizate în alimentatia copiilor, sunt
sarace în fier si cupru. Pentru satisfacerea cerintelor organismului
în fier la vârsta precoce a copilului se utilizeaza galbenusul de
ou, brânza de vaci, terciul din crupe (faina) de ovaz, sucurile din
fructe, mai târziu se adauga carnea, legumele, pâinea si altele.
Cuprul este necesar pentru transformarea în organism a fierului din
alimente într-o forma organic legata. Necesitatea copilului în fier
este marita, în procesele de hemopoieza participa manganul si
cobaltul. în prezenta lor fierul si manganul contribuie la formarea
reticuloci-telor si transformarea lor în reticulocite mature.
Manganul ia parte la procesele de osificare si hemopoieza.
Alimentatia rationala a copiilor trebuie sa contina si alte
mi-croelemente ca iod, fluor, zinc în cantitati sporite. Zincul este
necesar pentru cresterea normala, pentru functia normala a hipofizei
si a pancreasului. Laptele este sarac în zinc. Acest element se
gaseste în carnea de gaina, de vita, în leguminoase, nuci,
sfecla.
Pentru dezvoltarea si cresterea copilului o mare însemnatate are
iodul care intra în componenta tiroxinei, a hormonului glandei
tiroide. Procesele de crestere a copilului sunt legate de consumul
unor cantitati mari de sodiu. La fiecare 1 kg masa corporala a
copilului în organism se retin 3 g de natriu. Necesarul zilnic al
copilului în sodiu este de 25 mg la 1 kg masa/corp. Cu laptele mamei
copilul primeste zilnic 30 mg la 1 kg/masa a corpului. Laptele de
vaca este mai bogat în sodiu decât cel de femeie. Dupa vârsta de 1
an necesarul zilnic în sodiu se satisface cu sarea de bucatarie din
alimente.
Un alt element important pentru dezvoltarea normala a copilului
este magneziul care favorizeaza metabolismul si asigura activitatea
unor fermenti. Insuficienta magneziului în organism provoaca
tetanie, dereglari trofice la nivelul pielii si tulburari ale
proceselor de asimilare. Laptele mamei contine de 4 ori mai putin
magneziu ca cel de vaca, în schimb laptele mamei se asimileaza în
intestinul copilului mai bine ca cel din produsele alimentare. Drept
sursa principala de magneziu servesc crupele si pastele
fainoase.
Alimentatia copiilor de vârsta frageda
Cresterea accelerata a copilului si dezvoltarea este asigurata de
metabolismul accentuat cu predominarea asimilatiei asupra
dezasimilatiei. Deosebit de intensa este cresterea copilului în
primul an de viata. Catre vârsta de 4-4,5 luni masa corpului se
mareste de 2 ori, la 10-11 luni - de 3 ori, talia copilului sporeste
cu 25 cm la sfârsitul primului an de viata.
Alimentatia naturala a copiilor de vârsta frageda, datorita
particularitatilor anatomo-fiziologice ale tractului
gastrointestinal, necesita produse alimentare usor asimilabile.
Hrana ideala pentru copiii sub un an este laptele matern.
Alimentatia naturala duce la o crestere armonioasa a copilului, face
sa sporeasca rezistenta organismului fata de infectii. Numai laptele
matern îndestuleaza copilul cu toate substantele necesare pentru
cresterea si dezvoltarea copilului.
În primele 3-5 zile dupa nastere la mama se elimina colostru
într-o cantitate câte 10-100 ml/zi care se deosebeste de laptele
matur prin continutul sporit de proteine, lactoza, lipide si
vitamine hidrosolubile, liposolubile (A, E, K), saruri minerale.
Contine o cantitate mare de imunoglobuline si alti factori de
aparare. La a 5-6-a zi se elimina laptele de tranzitie care este
dupa componenta mai aproape de lapte definitiv, dar contine o
cantitate mai mare de lipide. Laptele matern devine definitiv la
sfârsitul saptamânii a doua.
Componenta chimica a laptelui matern
|
Ingredientele |
Colostru |
Laptele de tranzitie |
Laptele definitiv |
|
Apa. g |
87 |
88 |
88 |
|
Proteine: g cazeina |
2,7 |
1,59 |
1,1 |
|
lactalbumina |
1,2 |
0,51 |
0,4 |
|
lactoglobulina |
1,5 |
0,8 |
0,6 |
|
Lipide, g |
2,9 |
3,5 |
4,5 |
|
polinesaturate |
7,0 |
- |
8,0 |
|
colesterol |
0,028 |
0,024 |
0,014 |
|
Glucide (lactoza), g |
6,7 |
6,4 |
7,1 |
Laptele matern are o cantitate mai mica de proteine ca laptele de
vaca. Continutul mediu de proteine este 1,1 g/100 ml. Totodata
laptele matern, comparativ cu cel de vaca, contine o cantitate
sporita de aminoacizi esentiali. Necesitatea în proteine e mai mare
la alimentatia artificiala în raport cu cea naturala, deoarece în
tractul gastrointestinal al copilului se asimileaza circa 90% de
proteine din laptele de vaca, mai putin de 60% de proteine de
origine vegetala, proteinele din laptele matern se asimileaza
aproape în întregime. Necesitatea zilnica în proteine în perioada
0-1 an este de 2,2-2,9 g/kg masa corp.
Insuficienta de proteine duce la retinerea cresterii, micsorarea
sintezei hormonilor, fermentilor, aparitia hipotrofiei. Excesul de
proteine provoaca reactii alergice, afectarea rinichilor.
Copiii sub 1 an necesita lipide în cantitati relativ mari
(6,5-5,5 g/kg masa corp). Ratia alimentara a copilului trebuie sa
includa 10-15% grasimi vegetale - surse de acizi grasi
poline-saturati. Laptele matern contine o cantitate suficienta de
lipide, inclusiv 57% acizi grasi polinesaturati si 42% acizi grasi
saturati. El este de asemenea bogat în colesterina si fosfolipide.
Continutul acidului arahidonic si acidului linoleic este de 4 ori
mai mare ca în laptele de vaca (0,4 g/100 ml). O particularitate a
laptelui matern este ca grasimile ce le contine se afla în stare de
microemulgare atestându-se si o concentratie sporita de lipaza care
contribuie la asimilarea lui rapida. Acizii grasi polinesaturati
sunt necesari pentru dezvoltarea creierului, mielinizarea fibrelor
nervoase, sinteza prostoglandinelor.
La insuficienta lipidelor se retine cresterea, scade imunitatea
organismului, apar dereglari patologice ale pielii. Surplusul de
lipide duce la inhibitia secretiei glandelor tractului
gastrointestinal, la micsorarea nivelului de digestie al produselor,
deregleaza metabolismul calciului si fosforului.
Glucidele sunt necesare ca material plastic, deoarece întra în
componenta tuturor celulelor si tesuturilor, participa la sinteza
proteinelor si la oxidarea lipidelor.
Necesitatea de glucide la copiii de 0-1 an este de 12-14 g/kg
masa corp. în laptele matern 7% revine lactozei, exista o cantitate
mica de galactoza, fructoza si de alte digozaharidoze.
Glucidele în laptele matern sunt reprezentate preponderent de
p-lactoza care împreuna cu digoaminozaharoza (bifidofactor) inhiba
cresterea bacilului coli si duce la cresterea bifidobacteriilor si
la sinteza vitaminelor din complexul B si vitaminei K. Totodata
oc-lactoza, prezenta în laptele de vaca, din contra, stimuleaza
cresterea bacilului coli.
În laptele matern se afla o cantitate mai mare de substante
minerale si vitamine ca în cel de vaca.
Laptele matern se coaguleaza în stomacul copilului formând fulgi
mai mici. El patrunde de la mama la copil de temperatura corpului,
steril, posedând actiune bactericida; contine imunoglo-buline,
lizozim, lactoferin, oc-2-macroglobulina.
Laptele matern asigura dezvoltarea satisfacatoare a copilului
numai în primele 5 luni de viata. De la 5 luni este necesar de
introdus suplimentul. Suplimentul se indica numai la copiii
sanatosi.
Regulile de introducere a suplimentului:
1. Suplimentul se da înainte de alaptare, deoarece dupa alaptare
copilul poate refuza noua hrana;
2. Suplimentul se introduce câte putin, începând cu 1-2 lingurite
de ceai, înlocuind treptat, timp de 5-7 zile, o masa cu hrana
noua;
3. Trecerea la alt tip de supliment se permite numai dupa ce
copilul îl suporta bine pe primul;
4. Hrana oferita trebuie sa fie semilichida, pasata, omogena.
Alimentatia artificiala se indica în cazul când la mama lipseste
laptele sau mama e bolnava si nu poate sa alapteze copilul.
Pentru alimentatia artificiala se folosesc urmatoarele
amestecuri:
1. Amestecuri lactate neadaptate
a) dulci,
b) acre.
2. Amestecuri lactate adaptate
a) dulci,
b) acre.
Din amestecurile lactate neadaptate dulci fac parte: laptele de
vaca integral, laptele de vaca A (dizolvat 1:1 cu apa) cu 5% zahar;
laptele de vaca B (dizolvat 2:1 cu apa) cu 5% zahar. în primele 2-3
saptamâni se indica laptele de vaca A, la 3-4 saptamâni - laptele de
vaca B. La fiecare 100 ml de lapte de vaca se adauga 5 g zahar si 5
ml frisca, 20% grasime, deoarece laptele de vaca e mai sarac în
lipide si glucide. De la 4 luni se poate da copilului laptele
integral sau chefir.
Din amestecurile neadaptate acre fac parte: chefirul, laptele
acidulat, «Biolactul», amestecurile «Narine», «Matoni», «Bifilin».
Amestecurile neadaptate acre se folosesc mai des în alimentatia
copiilor cu dereglari ale tractului gastrointestinal, cu
disbacterioza intestinala.
Amestecurile lactate adaptate dulci: amestecurile pe baza
laptelui de vaca produse în mod individual cu corectia vitaminelor
si substantelor minerale.
Cunoastem urmatoarele amestecuri care se folosesc în alimentatia
copiilor din prima luna de viata: «Maliutca», «Alesea-1», «Beba-1».
Copiii mai mari de 2 luni se pot hrani cu: «Beba-2», «Malâs»,
«Alesea-2», «Novolact», «Vitolact», «Ladusca», «Si-milac», «Bono»,
«Pilti» etc.
Din amestecuri adaptate acre fac parte; «Detoîact», «Bal-dâgan»,
«Balbobec»,
Alimentatia mixta se atesta în hipogalactia mamei si consta în
suplimentarea, în primele 6 luni de viata, a laptelui matern cu
amestecuri lactate sau cu lapte de vaca.
Alimentatia copilului anteprescolar (1-3 ani)
va asigura aportul de proteine cu valoarea biologica mare prin
consumul de alimente de origine animala cum sunt: laptele (500-600
ml/zi), brânzeturile (15 g/zi), ouale (câte 1 ou la 2-3 zile, pâna
la un ou pe zi), carnea de pasare, de vita, pestele, ficatul,
creierul (30-45 g zilnic). La început alimentele se dau trecute prin
masina de tocat, apoi taiate în bucatele mici. Proteinele vegetale
se vor asigura din pâine si alte derivate de cereale. Leguminoasele
uscate (fasolea, mazarea, lintea) se pot da dupa vârsta de 2 ani sub
forma de supe, pireuri.
Grasimile animale vor fi servite sub forma de galbenus de ou,
unt, smântâna, frisca, iar din cele vegetale se va folosi uleiul de
soia, de porumb, de floarea-soarelui în cantitati mici. La aceasta
vârsta nu se permite slanina, untura, seul.
Aportul de glucide va fi asigurat prin consumul de fructe,
legume, pâine, fainoase (gris, orez, taitei, fidea, pesmeti), zahar
si alte dulciuri concentrate (miere, dulceata, gemuri, peltea).
Pâinea se va da în cantitatea de 70 g/zi, fainoasele - 40 g/zi.
Legumele (morcov, sfecla, cartofi, dovleac, dovlecei, conopida,
rosii) se vor da în cantitatea de 300 g/zi, iar fructele - 150 g/zi.
Pâna la vârsta de 2 ani vor prevala bucatele sub forma de pireuri,
supe sau de sucuri de legume proaspete. Dupa aceasta vârsta se trece
la salate de legume crude, taiate marunt, drese cu ulei si suc de
lamâie. Din fructele proaspete se vor pregati sucuri, compoturi,
pireuri. Zaharul si dulciurile concentrate (30-35 g/zi) se vor
adauga în diferite preparate (prajituri, taitei cu lapte, creme de
lapte si ou). Nu se va face abuz de produse zaharoase (acestea
favorizeaza aparitia cariilor dentare).
Se vor respecta cu strictete orele de servire a mesei pentru
formarea reflexelor secretorii digestive. Copilul trebuie învatat sa
mestece bine hrana înainte de a o înghiti. Se interzice consumul
apei si a altor lichide în timpul mesei. Acestea vor fi date la
sfârsitul mesei sau între mese. Copilul va fi învatat sa manânce
singur la masa. în timpul mesei se va evita sa i se faca observatii
sau sa i se propuna diverse distractii care micsoreaza reflexele
secretorii digestive. Copilul se va alimenta de 5 ori pe zi.
Se interzic alimentele prea picante sau sarate, alcoolul,
mezelurile si conservele de carne sau peste, cafeaua naturala,
ciupercile, pâinea neagra, alimentele prea grase, prajite, carnea de
porc.
Alimentatia prescolarului (4-6 ani)
include urmatoarele cantitati de alimente: carne si preparate de
carne 60-70 g/zi, lapte 500 ml pe zi, brânzeturi 20 g pe zi, câte un
ou pe zi. Proteinele de origine vegetala vor fi asigurate din contul
cerealelor si derivatelor, a leguminoaselor. Grasimile de origine
animala se vor da sub forma de unt, smântâna, frisca, iar cele de
origine vegetala -ulei de floarea-soarelui, de soia, de porumb.
Glucidele se asigura din pâine, paste fainoase, legume, fructe.
Norma de pâine va constitui zilnic 140 g, de fainoase 40 g, de
cartofi 160 g, de morcovi 200 g, de legume verzi - 150-170 g.
Legumele se vor folosi la pregatirea supelor, pireurilor, sucurilor,
salatelor cu ulei vegetal. Fructele se servesc crude, coapte, în
pireuri, compoturi în cantitate de 200-220 g zilnic.
Alimentatia copilului, cu exceptia unor interdictii, nu difera de
cea a adultilor. Astfel, se exclud: alimentele prea sarate, prea
iuti, prea condimentate, alimentele prajite în grasime, mezelurile,
alcoolul, cafeaua naturala.
Copilul se va alimenta de 5 ori pe zi la aproximativ unele si
aceleasi ore. El va fi învatat sa se spele pe mâini înainte de
fiecare masa si pe dinti - dupa fiecare masa. Va mesteca bine
alimentele în gura, nu va bea apa în timpul mesei. Copilul poate sta
la masa împreuna cu toata familia, el trebuie sa învete regulile de
comportare civilizata si igienica. Copilul nu va fi certat în timpul
mesei.
Alimentatia scolarului (7-13 ani)
La aceasta vârsta copilul are nevoie de produse animale bogate în
proteine, cum este carnea si produsele de carne (100-130 g/zi),
laptele (500 ml/zi), brân-zeturile (20-30 g/zi), un ou pe zi.
Grasimile animale vor fi oferite sub forma de unt, smântâna, frisca,
ele alcatuind 25-30 g/zi, iar cele vegetale 25-30g/zi. Necesarul
zilnic de glucide va fi acoperit de pâine (200-250 g), fainoase
(45-50 g), legume sub forma de cartofi (200-250 g), legume verzi
(250-300 g), radacinoase (200 g); fructe (250-300 g). Dupa
posibilitati, legumele si fructele se vor da crude. Ratia de glucide
se va completa cu zahar si produse zaharoase - câte 50-55 g/zi.
Copilul va trebui sa se alimenteze de 5 ori pe zi.
Alimentele vor fi pregatite cât mai variat, condimentate moderat,
se vor evita alimentele prea sarate, prea iuti, bucatele prajite. Se
vor respecta orele de luare a mesei, precum si regulile igienice si
de comportare în timpul mesei."Copiii vor lua masa împreuna cu cei
vârstnici. Nu se va face copilului observatie în timpul mesei pentru
ca aceasta inhiba reflexele secretorii si poate provoca tulburari
digestive.
Refuzul copilului de a mânca dimineata poate provoca cefa-lee,
vertijuri, emotivitati excesive din cauza hipoglicemiei. De aceea
copilului nu i se va permite sa plece dimineata la scoala pe
nemâncate. Pentru acei care învata dupa amiaza se recomanda ca
prânzul sa fie servit cu cel putin o ora sau cu jumatate de ora
înainte de plecarea la scoala.
Alimentatia adolescentilor (14-17 ani)
trebuie sa fie bogata în substante nutritive cu o valoare
energetica înalta. Pentru baieti trebuie sa contina în medie 3000
kcal, inclusiv 98 g proteine (59 g animale), 100 g grasimi (30 g
vegetale), 425 g glucide, pentru fete 2600 kcal (90 g proteine - 54
g animale; 90 g lipide -25 g vegetale; 360 g glucide).
De multe ori problema alimentatiei adolescentilor nu este privita
cu atentia cuvenita. Multi dintre ei practica un mod daunator de
alimentatie: tendinta de a mânca rapid, predilectia pentru alimente
picante, conserve, fripturi, evitând legumele, fructele, pâinea,
fainoasele. Unii îsi impun cure de slabire provocându-si
dezechilibru nutritional, tulburari digestive. Consumul de cafea si
alcool sunt deseori frecvente în aceasta vârsta, uneori acestea sunt
preferate în locul alimentatiei.
Alimentatia rationala a adolescentilor are scopul sa le furnizeze
energia necesara efortului fizic si intelectual depus, cresterii si
dezvoltarii. Alimentatia trebuie sa fie bogata si variata. Ca sursa
de proteine se vor folosi carnea, pestele (100-200 g/zi) laptele
(400 ml/zi), brânzeturile (30-40 g/zi) ouale (1-2/zi). Restul
cantitatii de proteine se va acoperi pe contul alimentelor de
origine vegetala. Grasimile animale (untul, smântâna) trebuie sa
constituie 25-30 g, cele vegetale - 35-40 g zilnic. Glucidele vor fi
furnizate prin consumul zilnic de pâine (280-350 g), fainoase (45-50
g) prin consumul de cartofi (200-250 g), morcovi, sfecla (200-50 g),
legume verzi (250-400 g) si leguminoase uscate (12-15 g). Fructele
se vor folosi în cantitate de 300-350 g/zi. Norma de glucide se va
completa cu zahar si dulciuri concentrate (55-70 g/zi).
Alimentatia trebuie sa fie variata. Nu se va face exces de
fainoase, conserve, mezeluri. Se interzic cafeaua, tutunul,
alcoolul, condimentele iuti. în perioada de activitate intelectuala
intensa se vor folosi produsele alimentare bogate în fosfor, iod
care contribuie la normalizarea functiilor sistemului nervos. Se va
respecta regimul alimentar cu servirea a 4-5 mese, inclusiv servirea
dejunului, fiind folosite produsele bogate în proteine animale (oua,
brânza, cascaval, lapte). Masa de seara se va servi cu doua ore pâna
la culcare, fiind excluse produsele care excita sistemul nervos si
alte organe.
De mentionat ca obiceiurile alimentare gresite capatate în
aceasta vârsta pot provoca unele boli cronice, ca obezitatea,
diabetul zaharat, ulcerul gastroduodenal s.a.
