Alimentatia copilului

Necesitatile nutritionale ale copilului

sunt influentate substantial de:

- rata de crestere: în primele 3 luni ca este de 40-25 g/zi, 4-9 luni -20-15 g/zi, iar la 18-36 luni - 6 g/zi.

- compozitia corporala: SNC la adult corespunde la 2% din masa corporala si foloseste 19% din aportul total energetic, la un nou-nascut la termen SNC corespunde la 10% din masa corporala, foloseste 44% din aportul total energetic.

- compozitia tesuturilor noi: de la nastere pâna la 4 luni cresterea ponderala este la 40% tesut adipos, între 24 si 36 luni - numai 3%; necesitatile în proteine sunt respectiv, 11 si 21% din aportul energetic total.

- în caz de malnutritie fiecare gram de tesut nou necesita în plus 0,2 g de proteine, astfel necesitatile sunt cu 1-2 g/kg mai mari.

- prematurul cu greutate sub 1500 g necesita cea 3 g/kg/zi sau mai mult; 80% din proteine se utilizeaza pentru crestere, la un copil eutrofic de l an - doar 20%.

- copilul de vârsta frageda este deosebit de vulnerabil la subnutritie.

Alimentatia copilului mic

- si dupa vârsta de 1 an copilul are o crestere relativ rapida, desi viteza de crestere, comparativ cu primele luni, este mai mica. Necesitatile în proteine, calciu, fier, acizi grasi esentiali ramân foarte importante pentru cresterea si dezvoltarea lui si în aceasta perioada.

- este etapa când copilul poate consuma orice si totodata e timpul când el începe singur sa bea si sa manânce.

- copilul îsi exprima tot mai tenace vointa sa de a alege alimentul, dar preferintele lui naturale spre alimentele dulci nu trebuie totdeauna favorizate.

- actul indispensabil de alimentare, din ce în ce mai mult, devine si un act de placere, care trebuie sustinut, si un act de comunicare si experienta, care trebuie favorizat.

- alimentatia propusa trebuie sa fie diversificata, deci variata (dar nu anarhica) si echilibrata întru prevenirea excesului sau carentelor alimentare latente.

- modelul de alimentatie a parintilor are un impact important asupra comportamentului alimentar ulterior al copilului.

- trecerea prea rapida de la formulele adaptate la laptele de vaca si diversificarea prea uniforma comporta riscul unui aport alimentar carential. Aceasta perioada ar putea fi trecuta cu mai putine consecinte negative daca copilului i s-ar oferi 1-2 alimente cu formule adaptate pentru aceasta perioada (ex.: Croissance, Nestle junior, Nutricia croissance, etc.)

Necesitatile energetice în aceasta perioada sunt de 90 kcal/kg/zi (pâna la l an, fiind de 120 - 90 kcal/kg/zi) cu variatii în functie de activitatea fizica, micsorându-se pâna la 40 kcal/kg/zi la vârsta de adolescent. Necesitatile energetice aproximative pot fi calculate dupa urmatoarea formula:

1000 kcal + 100 x n

1000 kcal - necesitatile la l an, n - numarul de ani.

Proteine: 1-3 luni: 2,5 - 2,25 g/kg/zi, 4- 12 luni: 2,0 - 1,5 g/kg/zi, 1-5 ani: 1,2 - 1,1 g/kg/zi. Sugarul necesita 43% din proteine sub forma de aminoacizi esentiali, copilul mai mare - 36%. Lipsa lor în alimentatie duce la pierdere ponderala peste 1-2 saptamâni. Un exces moderat al proteinelor nu este daunator, gratie mecanismelor eficiente de eliminare azotica, el asigurând însa un aport adecvat al unor micronutiente.

Necesarul de lipide: 3,5-6 g/kg/zi pentru sugar, 4,5 g/kg/zi la 1-3 ani, apoi - câte 2 g/kg/zi. Pediatrii recomanda ca minimum 30%, optimal 40-50% din necesitatile energetice ale sugarului si copilului mic, sa fie satisfacute pe contul lipidelor, iar dupa 2 ani nivelul optim sa fie de 30%, din care nu mai mult de 10% pe contul lipidelor saturate sau polinesaturate. Ele furnizeaza acizii grasi esentiali, foarte importanti pentru copilul mic, participa la absorbtia vitaminelor liposolubile, la mielinizarea SNC, sinteza prostaglandinelor si leucotrienelor, fiind indispensabile procesului de crestere si dezvoltare. Lipsa acizilor grasi esentiali conduce la tulburari de crestere, eritem al tegumentelor, micsorarea rezistentei capilare, fragilitatea eritrocitelor, la trombocitopenie, vindecare întârziata a ranilor, susceptibilitate crescuta la infectii.

Glucide: 12 g/kg/zi pentru sugar si copilul mic si 10 pentru celelalte vârste. Dupa vârsta de 2 ani 60% si mai mult din necesitatile energetice trebuie satisfacute pe contul glucidelor, din care doar 10% sa fie carbohidrate simple. Cetoza rezulta în cazul când densitatea energetica a glucidelor este sub 10%.

Fibre vegetale: aportul aproximativ recomandat este de 0,5 g/kg/zi cu un maximum de 35 g/zi; cele insolubile în cantitati prea mari pot tulbura absorbtia mineralelor, cele solubile leaga acizii biliari si astfel reduc absorbtia lipidelor si colesterolului.

Apa: necesarul pentru un copil sanatos este de 10-15% din greutatea sa, la adult 2-4%.

Dieta prudenta

Dupa vârsta de 2 ani este încurajata dieta prudenta, deoarece copilul cu nivel crescut de colesterol în sânge are tendinta spre a deveni adult cu colesterol crescut si deci cu risc sporit de afectiuni coronariene. Unele caracteristici ale acestei diete:

- lipidele totale trebuie sa constituie sub 30% din aportul caloric total, cu cantitatea de lipide nesaturare si polinesaturarte sub 10% fiecare.

- aportul de colesterol trebuie sa fie sub 100 mg/1000 kcal/zi, maxim 300 mg/zi.

- glucidele trebuie sa furnizeze 60% sau si mai mult din aportul caloric zilnic, si din ele doar 10% sa fie sub forma de zahar simplu, 50% sub forma de carbohidrate complexe. Este recomandata dicta bogata în fibre vegetale.

- dieta trebuie sa fie nutritional echilibrata, variata, adecvata cresterii optimale si activitatii.

- se da preferinta unei diete cu cantitati reduse de sare.

Se mai recomanda:

- carnea slaba, de preferinta de pasare;

- pestele trebuie consumat fiert sau copt;

- lapte degresat, margarina, uleiuri vegetale;

- galbenus de ou pâna la 2-3 pe saptamâna;

- pâine neagra si cât mai multe fructe si legume;

- limitarea alimentelor conservate, a deserturilor, dulciurilor.

Dieta prudenta este doar unul din componentele modului sanatos de viata. A nu uita si de alte aspecte, cum ar fi:

- mentinerea greutatii ideale;

- exercitii fizice regulate;

- evitarea fumatului;

- Screeenig la hipertonic.

Abrevieri - N/n - nou-nascut; U.I. — unitati internationale.


Alimentatia adultului

Alimentatia copilului

1.Introducere

- Alimentatia echilibrata

- Apa

- Fiziologia alimentatiei

- Glucide

- Lipide

- Proteine

- Regimul alimentar

- Substantele gustative

- Substante minerale

- Vitamine

2. Grupele de alimente

- Apele minerale și metodele enterale de folosire a lor

- Bauturile nealcoolice

- Caracteristica generala

- Carnea și produsele din carne

- Cerealele si derivatele lor

- Ciupercile

- Condimentele

- Drojdiile alimentare

- Fructele

- Grasimile alimentare

- Laptele si produsele lactate

- Legumele

- Oua si produsele din oua

- Peștele și produsele de mare

- Zaharul si surogatii lui, mierea

3. Alimentatia rationala

- Alimentatia copiilor

- Alimentatia in conditii de munca intelectuala

- Alimentatia in conditii de munca fizica

- Alimentatia sportivilor

- Alimentatia varstnicilor

4. Organizarea alimentatiei dietetice

 

 
[Home]
[Produse Calivita]
[Plante Medicinale]
[Afectiuni-Boli]
[Semne Simptome]
[Tratamente naturiste]
[Regimuri Slabire]
[Terapii naturiste]
[Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii]
[Dictionare]
[Frumusete]
[Anticonceptionale]
[Boli Infectioase]
[Sarcina Nasterea]
[Analize medicale]
[Alimentatia]
[Remedii]
[Idei Afaceri]
[Harta site]

 
[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google
 
COPYRIGHT © 2005 -  2013  Toate drepturile rezervate.