Necesitatile nutritionale ale copilului
sunt influentate substantial de:
- rata de crestere: în primele 3 luni ca este de 40-25 g/zi, 4-9
luni -20-15 g/zi, iar la 18-36 luni - 6 g/zi.
- compozitia corporala: SNC la adult corespunde la 2% din masa
corporala si foloseste 19% din aportul total energetic, la un
nou-nascut la termen SNC corespunde la 10% din masa corporala,
foloseste 44% din aportul total energetic.
- compozitia tesuturilor noi: de la nastere pâna la 4 luni
cresterea ponderala este la 40% tesut adipos, între 24 si 36 luni -
numai 3%; necesitatile în proteine sunt respectiv, 11 si 21% din
aportul energetic total.
- în caz de malnutritie fiecare gram de tesut nou necesita în
plus 0,2 g de proteine, astfel necesitatile sunt cu 1-2 g/kg mai
mari.
- prematurul cu greutate sub 1500 g necesita cea 3 g/kg/zi sau
mai mult; 80% din proteine se utilizeaza pentru crestere, la un
copil eutrofic de l an - doar 20%.
- copilul de vârsta frageda este deosebit de vulnerabil la
subnutritie.
Alimentatia copilului mic
- si dupa vârsta de 1 an copilul are o crestere relativ rapida,
desi viteza de crestere, comparativ cu primele luni, este mai mica.
Necesitatile în proteine, calciu, fier, acizi grasi esentiali ramân
foarte importante pentru cresterea si dezvoltarea lui si în aceasta
perioada.
- este etapa când copilul poate consuma orice si totodata e
timpul când el începe singur sa bea si sa manânce.
- copilul îsi exprima tot mai tenace vointa sa de a alege
alimentul, dar preferintele lui naturale spre alimentele dulci nu
trebuie totdeauna favorizate.
- actul indispensabil de alimentare, din ce în ce mai mult,
devine si un act de placere, care trebuie sustinut, si un act de
comunicare si experienta, care trebuie favorizat.
- alimentatia propusa trebuie sa fie diversificata, deci variata
(dar nu anarhica) si echilibrata întru prevenirea excesului sau
carentelor alimentare latente.
- modelul de alimentatie a parintilor are un impact important
asupra comportamentului alimentar ulterior al copilului.
- trecerea prea rapida de la formulele adaptate la laptele de
vaca si diversificarea prea uniforma comporta riscul unui aport
alimentar carential. Aceasta perioada ar putea fi trecuta cu mai
putine consecinte negative daca copilului i s-ar oferi 1-2 alimente
cu formule adaptate pentru aceasta perioada (ex.: Croissance, Nestle
junior, Nutricia croissance, etc.)
Necesitatile energetice în aceasta perioada sunt de 90
kcal/kg/zi (pâna la l an, fiind de 120 - 90 kcal/kg/zi) cu variatii
în functie de activitatea fizica, micsorându-se pâna la 40
kcal/kg/zi la vârsta de adolescent. Necesitatile energetice
aproximative pot fi calculate dupa urmatoarea formula:
1000 kcal + 100 x n
1000 kcal - necesitatile la l an, n - numarul de ani.
Proteine: 1-3 luni: 2,5 - 2,25 g/kg/zi, 4- 12 luni: 2,0 -
1,5 g/kg/zi, 1-5 ani: 1,2 - 1,1 g/kg/zi. Sugarul necesita 43% din
proteine sub forma de aminoacizi esentiali, copilul mai mare - 36%.
Lipsa lor în alimentatie duce la pierdere ponderala peste 1-2
saptamâni. Un exces moderat al proteinelor nu este daunator, gratie
mecanismelor eficiente de eliminare azotica, el asigurând însa un
aport adecvat al unor micronutiente.
Necesarul de lipide: 3,5-6 g/kg/zi pentru sugar, 4,5
g/kg/zi la 1-3 ani, apoi - câte 2 g/kg/zi. Pediatrii recomanda ca
minimum 30%, optimal 40-50% din necesitatile energetice ale
sugarului si copilului mic, sa fie satisfacute pe contul lipidelor,
iar dupa 2 ani nivelul optim sa fie de 30%, din care nu mai mult de
10% pe contul lipidelor saturate sau polinesaturate. Ele furnizeaza
acizii grasi esentiali, foarte importanti pentru copilul mic,
participa la absorbtia vitaminelor liposolubile, la mielinizarea
SNC, sinteza prostaglandinelor si leucotrienelor, fiind
indispensabile procesului de crestere si dezvoltare. Lipsa acizilor
grasi esentiali conduce la tulburari de crestere, eritem al
tegumentelor, micsorarea rezistentei capilare, fragilitatea
eritrocitelor, la trombocitopenie, vindecare întârziata a ranilor,
susceptibilitate crescuta la infectii.
Glucide: 12 g/kg/zi pentru sugar si copilul mic si 10
pentru celelalte vârste. Dupa vârsta de 2 ani 60% si mai mult din
necesitatile energetice trebuie satisfacute pe contul glucidelor,
din care doar 10% sa fie carbohidrate simple. Cetoza rezulta în
cazul când densitatea energetica a glucidelor este sub 10%.
Fibre vegetale: aportul aproximativ recomandat este de 0,5
g/kg/zi cu un maximum de 35 g/zi; cele insolubile în cantitati prea
mari pot tulbura absorbtia mineralelor, cele solubile leaga acizii
biliari si astfel reduc absorbtia lipidelor si colesterolului.
Apa: necesarul pentru un copil sanatos este de 10-15% din
greutatea sa, la adult 2-4%.
Dieta prudenta
Dupa vârsta de 2 ani este încurajata dieta prudenta, deoarece
copilul cu nivel crescut de colesterol în sânge are tendinta spre a
deveni adult cu colesterol crescut si deci cu risc sporit de
afectiuni coronariene. Unele caracteristici ale acestei diete:
- lipidele totale trebuie sa constituie sub 30% din aportul
caloric total, cu cantitatea de lipide nesaturare si polinesaturarte
sub 10% fiecare.
- aportul de colesterol trebuie sa fie sub 100 mg/1000 kcal/zi,
maxim 300 mg/zi.
- glucidele trebuie sa furnizeze 60% sau si mai mult din aportul
caloric zilnic, si din ele doar 10% sa fie sub forma de zahar
simplu, 50% sub forma de carbohidrate complexe. Este recomandata
dicta bogata în fibre vegetale.
- dieta trebuie sa fie nutritional echilibrata, variata, adecvata
cresterii optimale si activitatii.
- se da preferinta unei diete cu cantitati reduse de sare.
Se mai recomanda:
- carnea slaba, de preferinta de pasare;
- pestele trebuie consumat fiert sau copt;
- lapte degresat, margarina, uleiuri vegetale;
- galbenus de ou pâna la 2-3 pe saptamâna;
- pâine neagra si cât mai multe fructe si legume;
- limitarea alimentelor conservate, a deserturilor,
dulciurilor.
Dieta prudenta este doar unul din componentele modului sanatos de
viata. A nu uita si de alte aspecte, cum ar fi:
- mentinerea greutatii ideale;
- exercitii fizice regulate;
- evitarea fumatului;
- Screeenig la hipertonic.
Abrevieri - N/n - nou-nascut; U.I. unitati
internationale.
