Alimentatia echilibrata prevede cantitatea optima, corelatiile
substantelor nutritive si biologice active de baza (proteine,
grasimi, glucide, vitamine, substante minerale). Ea asigura
corelatiile fiziologice favorabile între componentii esentiali si
substantele nutritive (aminoacizi, acizi grasi, amidon), actiunea
substantelor minerale asupra manifestarilor biologice în organism, a
altor substante nutritive si a partilor lor componente. O deosebita
atentie se acorda echilibrului substantelor esentiale ce nu se
sintetizeaza în organism sau se sintetizeaza în cantitati
limitate.
Componentii de baza în alimentatia omului îi reprezinta
ami-noacizii esentiali (în numar de 8-10), acizii grasi
polinesaturati (3-5), toate vitaminele si elementele minerale.
Substante indispensabile se considera unii componenti cu activitate
fiziologica înalta, ca fosfolipidele, glicoproteidele,
fosfoproteinele si multi alti compusi.
Cantitatea totala de componenti indispensabili în alimentatia
balansata este mai mare de 50. Principiile de baza ale alimentatiei
echilibrate sunt corelatiile corecte si întemeiate a substantelor de
baza nutritive si biologic active, ca proteine, lipide, glucide,
vitamine, substante minerale, în corespundere cu vârsta, sexul,
activitatea de munca si modul de viata.
În alimentatia echilibrata se acorda o mare atentie caracterului
si originii substantelor nutritive utilizate. Proteinele de origine
animala constituie un echilibru optim al aminoacizilor. Proteinele
carnii, pestelui, laptelui, oualor se evidentiaza prin corelatia
favorabila a aminoacizilor cu un nivel înalt de retinere si
resinteza a proteinelor în tesuturile organismului. Proteinele de
origine vegetala în combinatie cu cele animale formeaza complexe de
amino-acizi biologic foarte active, care permit utilizarea înalta si
fiziologic valoroasa a aminoacizilor în procesele de sinteza a
tesuturilor. Proteinele vegetale îndestuleaza organismul cu azot
care mentine echilibrul azotat si balanta de azot pozitiva.
Proteinele animale asigura balanta calitativa a aminoacizilor.
Proteinele vegetale favorizeaza patrunderea în organism a azotului
necesar. Alimentatia echilibrata a populatiei mature care lucreaza,
în raport cu continutul de proteine în ratie, ce asigura cantitatea
totala de proteine în ratie constituie 12% din necesitatea de
energie în 24 ore; totodata proteinele animale constituie 55% din
cantitatea totala de proteine a ratiei zilnice.
Pentru o alimentatie echilibrata se recomanda a include în ratie
70% grasimi animale si 30%, grasimi vegetale. în localitatile cu
clima moderata grasimile trebuie sa constituie 33% din valoarea
energica în 24 ore pentru toate grupurile de populatie adulta ce
munceste. în conditiile de clima rece se prevede majorarea
grasimilor cu 5-7% din energia calorica a grasimilor, în conditii de
clima subtropicala si tropicala - grasimile se micsoreaza cu 5-6%
fata de indicii mijlocii.
Glucidele e necesar sa constituie 55% din valoarea energetica a
ratiei alimentare în 24 ore. Balanta unor glucide este urmatoarea:
amidon 75%, zaharuri 20%, substante pectinice 3%, celuloza 2% din
cantitatea totala de glucide. Includerea zilnica a fructelor si
legumelor în ratia alimentara ne permite de a rezolva problema
balantei unor glucide (zaharoza, fructoza, substante pectinice,
celuloza).
Balanta elementelor minerale: calciu si fosfor în alimentatia
populatiei adulte trebuie sa existe într-un raport de 1:1,5, balanta
calciului si magneziului - 1:0,5. Aceste elemente minerale sunt bine
echilibrate în lapte si produsele lactate. Din aceste alimente
calciul se absoarbe bine. Fructele si legumele contin o cantitate
mica de calciu ceea ce micsoreaza valoarea lor ca sursa de calciu.
Balanta nefavorabila a calciului, fosforului si magneziului în
pâine, carne, peste înlesneste procesul de absorbtie al calciului
din aceste produse. Pentru a asigura alimentatia rationala optima se
recomanda de consumat zilnic: carne si produse de carne 4-8%, lapte
si derivatele lui 10%, oua 3-4%, grasimi 12-17%, cereale si derivate
ale lor 25-45%, legume si fructe 17-18%, zahar si produse zaharoase
7-8%, bauturi nealcoolice 2-3%.
Corelatia între proteine, grasimi si glucide pentru barbati si
femei de vârsta tânara care se ocupa cu lucrul intelectual este de
1:1:4,1; pentru cei ce îndeplinesc lucrul fizic greu - de 1:1,3:5.
In ratia ce contine 90 g proteine, 80 g grasimi si 450 g glucide
corelatia lor va fi 1:0,9:5. La unele diete aceasta corelatie este
modificata. De pilda: în obezitate - 1:0,7:1,5; în insuficienta
renala cronica - 1:2:10. în alimentatia rationala corelatia între
proteine, lipide si glucide trebuie a constituie în medie
1:1:4-4,5.
