Antrax

Antraxul este o boală infecțioasă acută, provocată de bacilul carbunos, ce se transmite de la diferite animale bolnave la om,

caracterizându-se prin intoxicație, febră, afectarea tegumentelor, mai frecvent a celor descoperite și a organelor interne.

Agentul patogen a antraxului este un microb sub formă de bastonaș cu dimensiuni mai mari decât alte bacterii. Sub formă de spori acești microbi sunt foarte rezistenți la diferite temperaturi ale mediului ambiant și supraviețuiesc, spre exemplu, în sol până la 20-30 și chiar 80 de ani. După unele date științifice acești microbi în sol se pot multiplica formând așa-zise "focare de sol".

Sursa principală de infecție pentru om o constituie animalele domestice și sălbatice. Cele mai sensibile animale la bacilul carbunos sunt: caprinele, bovinele, cămilele, cabalinele, caii, măgarii, catârii, precum și alte animale sălbatice atât erbivore cât și carnivore. Animalele bolnave sunt periculoase în perioada acută a maladiei, eliminând agentul patogen în mediul ambiant împreună cu laptele, urina, materiile fecale, cu secrețiile din nări și cu saliva. De regulă, animalele bolnave, dacă nu-s tratate la timp, pier.

De la ele infecția se poate transmite prin intermediul organelor și țesuturilor, inclusiv a pielii, lânii, oaselor etc. De menționat, că și solul ce conține acești microbi poate deveni focar de îmbolnăvire a animalelor, ba chiar și a omului. Un pericol deosebit îl prezintă solul din cimitirele de animale, mai ales unde au fost îngropate și cele bolnave de antrax.

Șacalii, lupii și alte animale carnivore, precum și păsările răpitoare, consumând carnea animalelor pierite de antrax, pot elimina cu materiile fecale spori carbunoși, răspândind infecția de la diverse distanțe. Antraxul mai poate fi transmis și de unele insecte ca: strechia, tăunul, musca înțepătoare etc, în organismul cărora agentul patogen se păstrează până la 2-5 zile.

Microbul carbunos poate ataca omul, nimerind prin pielea lezată a lui la îngrijirea animalelor bolnave, la sacrificarea lor sau în momentul prelucrării diverselor materii prime de la aceste animale ca: lâna, pieile, pielicelele, coarnele etc.

Molipsirea de antrax mai poate avea loc, consumând carnea și laptele neprelucrate suficient termic ori la inspirarea aerului, ce conține microbi carbunoși în momentul scărmănatului lânii, prelucrării pieilor ori țesutul covoarelor. Infectarea omului se mai poate produce prin intermediul obiectelor murdare de țărână ori a solului, ce conține bacilul carbunos la noi în republică.

Antraxul este considerat o boală profesională a omului, întrucât mai frecvent se întâlnește la crescătorii de vite, văcari, ciobani, porcari, veterinari, zootehnicieni, lucrători de la abatoare, precum și la persoanele ce prelucrează materia primă animalieră (blănari, scărmănători de lână, tăbăcari, sumănari etc).

La om antraxul evoluează sub formă generalizată (septicemică) și cutanată. Ultima se întâlnește cel mai frecvent (95-98%). Ea se caracetrizează, de regulă, prin afectarea tegumentelor descoperite. Boala decurge mai grav, dacă procesul se localizează în regiunea pielii capului, feței, gâtului și a orbitelor. Maladia are un debut acut cu cefalee, frison, febră ridicată, care crește brusc după perioada de incubație ce durează în medie 8-9 zile.

În locul infectării apare la început o mică pată roșie, care rapid se transformă în papulă, apoi veziculă, de regulă, cu conținut hemoragic Ultima se sparge datorită gratajului, formând o suprafață ulceroasă, ce la rândul său se acoperă cu o crustă de culoare neagră (carbunculul) asemănătoare cu cărbunele, de unde e și denumirea bolii.

Crusta are o depresiune în centru și este înconjurată de o mulțime vezicule-fiice aranjate în formă de coroniță, care ulterior se sparg și duc la creșterea în dimensiuni a carbunculului, ce poate varia de la 1 -2 mm până la 8-10 cm, uneori și mai mare. Acest carbuncul este amplasat pe fundalul unui edem nedureros cu o consistență gelatinoasă.

Lipsa durerii în regiunea carbunculului prezintă un simtom caracteristic antraxului cutanat. Apariția carbunculului mai este însoțită de mărirea în volum a ganglionilor limfatici regionari care pot fi puțin dureroși. Odată cu apariția carbunculului starea generală a bolnavilor se înrăutățește, temperatura atinge 39-40°C; dispare pofta de mâncare, se intensifică durerile de cap (cefalea), uneori apar grețuri si vome. Dacă maladia are un caracter benign, perioada acută durează o săptămână, iar crusta se detașează peste 2-3 săptămâni.

Ultimul simptom are o importanță majoră, deoarece numai după căderea crustei carbunoase bolnavul poate părăsi spitalul de boli infecțioase, nefiind periculos pentru persoanele înconjurătoare. Dacă pacientul cu astfel de tablou clinic nu se adresează imediat medicului și se ocupă cu autotratament, antraxul cutanat se poate transforma în cel septicemic (forma generalizată), care deseori are consecințe fatale.

Pentru a preveni antraxul la animale, ele trebuie să fie vaccinate cu vaccinul anticarbunos, ceea ce se efectuează mai slab în Republica Moldova în ultimii ani, mai ales în sectorul individual, unde numărul de animale este în continuă creștere. La înregistrarea primului caz de antrax se instituie carantină, animalele bolnave (de preț) se izolează și se tratează. Cadavrele animalelor precum și resturile de nutreț infectate trebuie arse în mod obligatoriu, iar locurile unde s-au aflat ele - dezinfectate.

Sacrificarea animalelor bolnave de antrax și utilizarea cărnii acestora este categoric interzisă. Prevenirea antraxului la oameni, de asemenea se efectuează prin vaccinul anticarbunos. Vaccinarea contra antraxului se face în mod planificat persoanelor, care au o mare posibilitate de a se îmbolnăvi: zootehnicieni, personalul veterinar, lucrători de la abatoare, persoanele care se ocupă cu colectarea materiei prime animaliere și cele ce servesc animalele în localitățile, unde se depistează în sol bacilul carbunos.

Pentru îngrijirea animalelor bolnave de antrax se alege un personal, care le deservește separat, fiind bine instruit, vaccinat contra acestei maladii și poartă haine de protecție. Se interzice îngrijirea animalelor bolnave de către persoanele cu tegumentele lezate. Dacă la cineva este suspectat antraxul, persoana în cauză trebuie imediat internată în secțiile de boli infecțioase, unde se va stabili diagnosticul precis și se va acorda tratamentul cuvenit.

În locuința, unde s-a aflat bolnavul, se va efectua denzinfecția focarului și se vor lua la evidență medicală persoanele contactate cu bolnavul. Ulterior li se vor administra remedii speciale în scop de preîntâmpinare a acestei maladii.

 
[Home]
[Plante Medicinale]
[Afectiuni-Boli]
[Semne Simptome]
[Tratamente naturiste]
[Regimuri Slabire]
[Terapii naturiste]
[Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii]
[Dictionare]
[Frumusete]
[Anticonceptionale]
[Boli Infectioase]
[Sarcina Nasterea]
[Analize medicale]
[Alimentatia]
[Remedii]
[Idei Afaceri]
[Harta site]

 
[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google
 
COPYRIGHT © 2005 - 2014 Toate drepturile rezervate.