Boala diareica acuta (BDA) la copii

Diareea acuta se defineste clinic ca o emitere prea frecventa de mase fecale prea lichide, ce duce la pierdere spontana de apa si electroliti. Este cauza principala a morbiditatii si mortalitatii copiilor īn tarile īn curs de dezvoltare. Anual, īn lume numarul de episoade de diaree la copiii sub 5 ani atinge l miliard si cauzeaza 3,5 milioane decese. Diareea acuta prezinta īn fond 2 riscuri majore: deshidratarea si denutritia.

Etiologia principala a diareei acute este infectioasa:

Bacterii - Shighela, Salmonela, E.coli, Campilobacter jejuni, Stafilococul auriu, Iersinia enterocolitica, vibrionul holeric.

Virusuri - Rotavirus, Adenovirus, Astrovirus, Coronavirus, Calcivirus, Cytomegalovirus.

Paraziti - Criptosporide, Lamblia, E.histolitica, Isospora beli, Microsporide.

Mecanismul fundamental al diareei

Cresterea secretiei de apa si electroliti (la nivelul epiteliului intestinului subtire īn special) prin activarea de catre toxine a adenilatciclazei membranice ce sporeste prin urmare concentratia intracelulara de AMP clinic fara alterarea epiteliului mucoasei intestinale.

- diminuarea absorbtiei cauzate de leziunile enterocitelor si atrofia mai mult sau mai putin pronuntata a vilozitatilor.

- pierderea osmotica a apei.

- exsudatie de origine inflamatorie.

- accelerarea tranzitului intestinal.

Tulburarile de secretie si absorbtie hidroelectrolitice duc la o pierdere anormala de apa si electroliti cu scaunele. Se instaleaza o deshidratare de tip hiponatriemic asociat cu hipocloremie, hipokaliemie si acidoza. Asocierea vomelor repetate poate spori hipokaliemia si determina alcaloza.

Leziunile epiteliale cu diminuarea activitatii dizaharidice (īndeosebi a lactazei) si accelerarea tranzitului intestinal contribuie la malabsorbtia hidratilor de carbon. Pierderile azotale asociate cu diminuarea aporturilor calorice si proteice favorizeaza instalarea unei carente proteino-energetice. Acest sindrom de malabsorbtie se poate agrava prin aparitia intolerantei pentru

proteinele laptelui de vaca. Riscul denutritiei este cu atāt mai mare cu cāt copilul este mai mic. O denutritic preexistenta este un factor de prognostic nefavorabil.

Diareea virala: virusurile cauzeaza modificari morfologice nespecificc ale mucoasei duodeno-jejunale.

Diareea parazitara: cu Giardia lamblia (atrofie vilozitara si deficit de IgA), cu Entamaeba histolytica (rectocolita acuta mucosanguinolenta), cu Criptosporidii - distructie epiteliala la copii imunodeprimatii.

Diareea bacteriana: diaree secretorie - cu germeni toxigeni (Vibrion holeric, E. coli enterotoxigena); enterotoxina cauzeaza o secretie abundenta de apa si electroliti; - cu germeni enteroaderenti (E.coli enteroaderenta, E.coli enterohemoragica) - la suprafata mucoasei ce produc o atrofie a vilozitatilor si tulburari functionale a enterocitelor.

Diareea invaziva sanguinolenta (dizenteriforma)

- cu germeni enteroinvazivi (salmonela, shigela, I.enterocolitica, E.coli enteroinvazive, campilobacter) ce se multiplica intracelular si duc la destructia celulelor.

Sunt caracteristice scaune cu mucus, puroi si striuri de sānge la bolnavi cu febra, dureri spastice abdominale si semne de intoxicatie;

- cu germeni citotoxici - salmonelele se multiplica la nivel de lamina propria si pot invada caile limfatice si vasele sanguine (bacteriemie, septicemie) ce provoaca o atrofie a mucoasei cu diaree apoasa uneori cu mucus si sānge (E.coli enteropatogena, E.coli enterohemoragica, Shigela, Clostridium difteric).

Particularitatile clinice si de evolutie la sugari si copii mici

Shigeloza:

- manifestarile generale nu corespund sindromului colitic;

- sindromul neurotoxic nu este caracteristic;

- scaunele sunt fecaloide cu mucus si striuri de sānge;

- diareea survine deseori īn a 3-4-a zi din debut;

- echivalente de tenesme - tipat, neliniste, hiperemia fetei īn timpul defecatiei;

- spasmul sigmoidian īn numai 1/3 din cazuri;

- evolutie persistenta;

- complicatii frecvente;

- suprainfectii bacteriene si virale frecvente;

- sunt posibile decese.

Salmoneloza:

- forma gastroenterocolitica este cea mai frecventa din cele gastrointestinale;

- evolutia persistenta ondulanta

- scaune cu mucus si striuri de sānge, uneori sānge lichid;

- forma generalizata septica īn 3-5% din cazuri;

- recaderi tardive īn perioada de convalescenta;

- complicatii frecvente;

- portaj de salmonele la 25% din copii īn vārsta pāna la o luna, la 8-10% - 3 luni si mai mult;

- letalitatea atinge 2-6% din cazuri.

Escherihioza:

- forme grave cu deshidratare severa si sindrom neurotoxic;

- evolutie trenanta, ondulanta;

- complicatii cu suprainfectii bacteriene si virale.

Diagnosticul etiologic - coprocultura, investigatii serologice, virusologice.

 

 
[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google
www  www.pravaliata.ro
COPYRIGHT © 2005 - 2012  Toate drepturile rezervate.