Coli-infectia

Coli-infecția este o maladie infecțioasă acută din grupul bolilor intestinale provocată de Escherichia coli, care se transmite omului

sănătos de la cel bolnav mai frecvent pe cale orală și se caracterizează clinic prin sindroame de intoxicație sau deshidratare, fiind însoțite de afectarea tractului digestiv, ce se exprimă prin semne de gastroenterită sau gastroenterocolită.

Pentru prima dată Escherichia coli a fost depistată de către savantul austriac Escherich în 1886, căruia îi și poartă numele.

Actualmente se cunosc mai multe variante serologice de E.coli. Acest germen se atârnă la familia Enterobacteriaceae, genul Escherichia. Escherichiile (eșeriile) au forma unui bastonaș, sunt gramnegative, cresc pe medii nutritive obișnuite și au o structură antigenică complicată. Ele conțin antigenul somatic central O, flagilat - H și somatic superficial - K.

Actualmente sunt studiați circa 170 de O - antigeni ai E.coli, dintre care peste 80 ștamuri sunt patogene pentru organismul uman. În baza deosebirilor după antigenul O, E.coli se subdivizează în mai multe grupuri serologice. În timpul de față E.coli patogene pentru organismul uman se subdivizează în trei grupuri: enteropatogene (ECEP), enteroinvazive (ECEI) și enterotoxigene (ECET).

Eșerihiile coli enteropatogene (ECEP) sunt, de regulă, cauza bolilor, care decurg cu afectarea intestinului subțire la sugari (colienteritele la sugari) ce-s răspândite în mai multe țări. Mai frecvent ele sunt provocate de ECEP: O26, O44, O55, O86, O111, O114, O119; O125, O126, O127, O142, și O158.

Escherichiile enteroinvazive (ECEI) au particularitatea de a invada epiteliul intestinal și de a provoca o maladie asemănătoare cu șigheloza (forma dezinteriformă de escherichioză). Ele includ următoarele O - grupuri: O28,O112, O124, O129, O136, O143, O144, O151, O152, O164.

Escherichiile coli enterotoxigene (ECET) sunt capabile de a produce enterotoxine și deseori sunt cauza diareei la copii și adulți din țările ce se află în curs de dezvoltare, de asemenea și la persoanele, care vizitează aceste țări, fiind numită "diareea călătorului". Printre ECET se subdivizează ștamuri, ce produc enterotoxină termolabilă, termostabilă și combinată. În componența ECET sunt incluse următoarele O - grupuri: O1, O6, O8, O15, O25, O27, O78, O115, O148, O159, etc. Maladia provocată de ele se mai numește escherichioză holeriformă.

Sursa principală de infectare o constituie omul bolnav de escherichioză cu diferite forme clinice, manifeste, însă mai frecvent cu cele ușoare, diminuate, șterse. Mecanismul de infectare, ca și în alte infecții intestinale, rămâne cel fecalo-oral.

Mai frecvent maladia se transmite pe cale alimentară, mai ales prin intermediul laptelui și produselor lactate infectate. A doua cale de transmitere a acestei infecții intestinale este apa contaminată. În cazuri de coli-infecție provocată de ECEP, maladia se mai poate răspândi pe calea contactului direct și indirect cu sursa de infecție.

Receptivitatea către escherichii cea mai sporită este la copii, iar coli-infecția provocată de ECEP se întâlnește numai la copiii până la 2 ani.

ECEI provoacă maladii, care decurg atât sporadic cât și sub forme de focare epidemice. Escherichioză dizenteriformă poartă un caracter sezonier (mai frecvent în lunile de vară-toamnă ale anului) și, de regulă, se răspândește pe cale alimentară.

Particularitățile epidemiologice ale ECET constau în decurgerea sporadică sau de grup, purtând un caracter sezonier (mai frecvent în lunile de vară) și o răspândire preponderentă pe calea hidrică. Morbiditatea prin coli-infecția provocată de ECET în țările în curs de dezvoltare, preponderent se înregistrează la copiii până la 2 ani. De menționat, că ECET cauzează diareea în 60-70% din călătorii veniți în țările slab dezvoltate din cele industriale.

Patogenia coli-infecției încă nu este bine studiată. În escherichioză dizenteriformă are loc invazia ECEI în celulele epiteliale intestinale, unde ele încep a produce endotoxină după multiplicare.

După forma de escherichioză holeriformă procesul se dezvoltă, dacă are loc adeziunea (alipirea) ECET de celulele epiteliale intestinale. După această adeziune escherichiile se multiplică evident, eliminând enterotoxină. Ultima, ca și în holeră, duce la catalizarea diferitor fermenți, ce la rândul său activează alte substanțe, care sporesc evident secretarea sucurilor și a electroliților de către epiteliul intestinal, provocând diareea.

Tabloul clinic este mai bine studiat în escherichioză dizenteriformă, provocată de ECEI O124. Perioada de incubație constituie 1 -3 zile. Maladia se începe acut cu semne moderate de intoxicație. La 1/4 cazuri temperatura atinge 37,5-38°, fiind însoțită de frisoane. Bolnavii acuză cefalee, slăbiciune generală, vertijuri și dureri colicative în abdomen. Peste câteva ore de la debutul maladiei se asociază scaunul lichid cu o frecvență de 3-5 ori în zi, care conține mucozități, uneori și striuri de sânge.

La examenul obiectiv se determină dureri la palparea intestinului gros, uneori spasmarea lui. Mai frecvent sunt caracteristice durerile în regiunea ombelicală și un garguiment pronunțat. Numai în unele cazuri scaunul pierde caracterul fecaloid, fiind muco-sangvinolent, spre deosibire de dizenterie. De asemenea în această formă de escherichioză mult mai rar se întâlnesc tenesmele și scaunele false. Ea decurge, de regulă, sub formă ușoară cu însănătoșire peste 5-7 zile.

Tabloul clinic al escherichiozei holeriforme este mult asemănător cu acela al holerei în formă ușoară. Perioada de incubație durează 1-3 zile după care maladia se începe acut, cu slăbiciune generală, grețuri, vomă, dureri în partea superioară a abdomenului și apariția scaunului lichid. La o parte din pacienți durerile abdominale lipsesc. Scaunul este lichid, apos, în cantități mari, frecvent (5-10 ori în nictimer), fără striuri de sânge și mucozități; vomă, mai frecvent este repetată și în volum avansat.

Pierderea lichidului și electroliților prin vomă și scaunul lichid repetat favorizează apariția semnelor de deshidratare și a crampelor musculare, apariția și pronunțarea cărora se află în dependență de gradul de gravitate. În majoritatea cazurilor temperatura rămâne normală, iar în cele mai grave, fiind și subnormală. Maladia durează mai frecvent 3-4 zile. Forma expusă de escherichioză obligatoriu necesită o diferențiere de holeră, utilizând metode de laborator.

Tabloul clinic a escherichiozei, provocată de ECEP este exprimat prin semne de colienterită ce se întâlnește numai la sugari, care necesită pentru conformitate investigațiile specifice de laborator.

Diagnosticul escherichiozei poate fi efectuat în diferite secții spitalicești, în condiții de ambulator, însă el obligatoriu necesită confirmări prin metode bacteriologice. Tratamentul se efectuează în secțiile spitalicești sau în condiții de ambulator (în cazuri ușoare).

Profilaxia coli-infecției este mult asemănătoare cu acea a altor infecții intestinale, elucidate de noi în publicațiile anterioare. Profilaxia specifică a escherichiozei prin intermediul vaccinelor încă nu este elaborată.

 
[Home]
[Plante Medicinale]
[Afectiuni-Boli]
[Semne Simptome]
[Tratamente naturiste]
[Regimuri Slabire]
[Terapii naturiste]
[Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii]
[Dictionare]
[Frumusete]
[Anticonceptionale]
[Boli Infectioase]
[Sarcina Nasterea]
[Analize medicale]
[Alimentatia]
[Remedii]
[Idei Afaceri]
[Harta site]

 
[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google
 
COPYRIGHT © 2005 - 2014 Toate drepturile rezervate.