Tetanosul

E cunoscut faptul că în Republica Moldova până în anii sasezeci ai secolului XX morbiditatea anuală de tetanos constituia 150-200 cazuri cu o letalitate

de 35-50%. Mai apoi, grație vaccinării planificate a întregii populații contra acestei boli, morbiditatea ei s-a micsorat evident, ajungând la cazuri sporadice, însă nedispărând completament.

Tetanosul este o boală infecțioasă acută din grupul infecțiilor cu tegumentele lezate, ce se transmite la om prin intermediul plăgilor, în care sunt create condiții anaerobe și se caracterizează clinic prin convulsii tonice si clonice ale mușcăturilor scheletari, ce duc la dereglări motorice ale sistemului respiratoriu, cardiovascular si a altor sisteme de importanță vitală.

Agentul patogen al tetanosului este un bacil strict anaerob, mobil care ființează sub forme vegetative si spori. Ultimii sunt foarte rezistenți la temperaturi înalte (la fierbere pier după o oră) și la acțiunea substanțelor dezinfectante (se distrug timp de 12 ore), iar în sol se păstrează circa 30 ani, uneori și mai îndelungat.

Sursele principale de infectare sunt animalele domestice și sălbatice, mai ales erbivore, în intestinul cărora se află colstridul tetanic.

Din intestinul animalelor și chiar a omului, bacilul tetanic împreună cu excrementele se elimină în mediul ambiant, nimerind în sol unde se păstrează timp îndelungat. Din sol sporii, la rândul său, ajung în tubul digestiv al animalelor cu hrana și apa contaminată, de unde se elimină iarăși în sol. Sunt date științifice ce denotă, că în solurile Republicii Moldova bacilul tetanic poate chiar și să se multiplice.

De aceea solul contaminat cu acești microbi este principala cale de transmitere a tetanosului. De menționat, că multiplicarea formei vegetative a microbului în tractul digestiv al animalelor nu conduce la îmbolnăvirea lor, deoarece toxina tetanică nu pătrunde prin mucoasa intestinului, ea este distrusă imediat de acțiunea fermenților digestivi.


Sporii tetanici nimeresc în plagă cu țesuturile zdrobite și necrotizate ale omului, ori prin intermediul plăgii înjunghiate, produse de așchii, ținte sau sârme ruginite etc, unde se creează condiții anaerobe, ce favorizează transformarea sporilor în forme vegetative, care la rândul său elimină exotoxină. Ultima, fiind cea mai puternică toxină, după cea botulinică, atacă sistemul nervos uman, conducând la diverse dereglări motorice, și provocând maladia propriu-zisă.

Afară de posibilitățile de infectare cu bacilii tetanici, menționate mai sus, mai există și cazuri (în ultimul timp foarte rare) de tetanos post-operator, care e generat de o infecție endogenă (în timpul operațiilor la intestinul gros, care în mod normal este populat de bacili tetanici), ori prin infectarea endogenă în timpul operației. Uneori infecția mai poate pătrunde la copilul nou-născut prin intermediul plăgii ombilicolului ori la femei de vârstă fertilă prin uter în caz de avort criminal. Așa modalități de infectare cu tetanos se întâlnesc foarte rar, însă totuși mai sunt posibile.

Tetanosul la bolnavi poate evolua sub forme generalizate și localizate, ușoare, medii, grave și foarte grave. Ultimele se întâlnesc, de regulă, la cei nevaccinați și pot avea urmări imprevizibile.

Perioada de incubație durează în medie 5-14 zile, variind între 1 -30 zile. Cu cât perioada de incubație este mai scurtă, cu atât boala decurge mai grav.

Mai frecvent maladia evoluează acut; bolnavul nu are posibilitate să deschidă gura, ori o deschide cu greu din motivul contractării convulsive a mușchilor masticatori și încleștarea involuntară a dinților. Alt semn caracteristic este râsul sardonic, ce exprimă în același timp un râs și plâns. Ulterior în proces sunt atrași și alți mușchi: mușchii faringelui și mușchii laringelui, ce cauzează dereglări de deglutiție și respirație. Se contractă puternic mușchii (flexorii) spatelui, ce duc în timpul contracturii la îndoirea corpului sub formă de arc: bolnavul se sprijină de pat numai cu ceafa și călcâiele - opistotonus.

Mușchii abdominali sunt și ei contractați în legătură cu ce peretele abdominal devine dur ca scândura. În același timp survin accesele tetanice, manifestate prin contractări periodice ale mușchilor corpului, gâtului mâinilor și picioarelor (așa zise convulsii clonice). Aceste contractări durează câteva secunde, uneori chiar și câteva minute.

Trebuie de subliniat, că contractările se intensifică la cele mai slabe acțiuni ale excitanților exteriori (lumină, zgomot etc.) și sunt însoțite de temperaturi ridicate și transpirații abundente. În cursul unei astfel de criză, ce se întâmplă mai ales în cazuri grave, bolnavul nu poate respira de loc și atunci survine moartea din cauza asfixiei. Durata bolii e de 10-35 zile, în dependență de gravitate. De regulă, în formele ușoare și semigrave crizele devin tot mai rare și starea bolnavului se îmbunătățește. În cazurile grave și foarte grave fatalitatea poate surveni și în spital, letalitatea atingând după cum s-a menționat 35-40%.

Tetanosul localizat (mai frecvent întâlnit la cei vaccinați și revaccinați incomplet) prezintă doar contractări tonice (foarte rar și clonice) în mușchii din jurul plăgii tetanigene, care are o evoluție benignă, uneori trecând în formă generalizată.

Tratamentul tetanosului se efectuează numai în condiții de spital, de regulă, în secțiile de boli infecțioase.

În profilaxia tetanosului o mare importanță are vaccinarea întregii populații cu anatoxină tetanică, conform calendarului vaccinărilor obligatorii.

Profilaxia urgentă a tetanosului este prevăzută pentru persoanele cu traume, combustii, etc, în funcție de starea lor de imunitate. Pentru cetățenii corecți vaccinați contra tetanosului profilaxia urgentă constă în administrarea subcutanată a 0,5 ml de anatoxină tetanică, iar celor nevaccinați, li se v-a administra în scop profilactic un ml de anatoxină tafanică (subcutan) și 3000 unități internaționale (UI) de ser antitetanic conform schemei de desensibilizare fracțională.

Cu regret, nu toți cetățenii înțeleg importanța profilaxiei active contra tetanosului și refuză să se vaccineze ori să se revaccineze. E necesar de menționat, că în ultimul timp la noi în republică majoritatea cazurilor de tetanos, care se mai înregistrează la oameni, se dezvoltă, de regulă, la cei nevaccinați sau vaccinați incomplet.

Profilaxia nespecifică constă exclusiv în ridicarea gradului de cultură sanitară a populației, prin explicarea pericolului ce-l reprezintă microtraumele și rolul pozitiv al vaccinărilor antitetanice în caz de traume. Având în vedere, că în republica noastră predomină populația de la sate, o mare importanță o are prevenirea traumatismului în gospodăria sătească, la lucrările în câmp și în diverse complexe animaliere (de stat sau private), în timpul reparației tehnicii etc.

Se recomandă de a purta încălțăminte în timpul lucrărilor de câmp, în grădini.
 

 
[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google
 
COPYRIGHT © 2005 - 2012   Toate drepturile rezervate.