Crestere Capre

Pregătirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie TAPII - trebuie să fie în stare de întretinere foarte bună, realizată în urma unei alimentări suplimentată cantitativ si calitativ cu două luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal), altfel, în perioada de montă apetitul lor (libidoul) se diminuează.

Este necesară o examinare prealabilă a testiculelor prin palpare de către un specialist, pentru detectarea unor eventuale defecte, tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea căldurilor la capre, după ce sunt castrati sau prevăzuti cu un sort abdominal (tapi încercători)
CAPRELE. Există o corelatie înte greutatea corporală si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporară înainte de montă dă rezultate bune.
IEDUTELE trebuie să aibă 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectivă) pentru a fi date la montă, altfel cresterea lor este curmtă si întreaga viată a caprelor este compromisă.

Înainte cu trei săptămîni de începerea campaniei de reproductie este bine să se procedeze la o deparazitare a animalelor si să li se administreze un aport de vitamine A, D3, E.

Rase de Capre

Carpatina

Este rasa cea mai veche si cea mai raspandita, primitiva, rustica, rezistenta si foarte heterogena, din punct de vedere al culorii, dezvoltarii si exteriorului si a productiilor de lapte si de iezi.

Alba de Banat

Este ameliorata cu un nivel de productivitate superior. Capul este caracteristic animalelor de lapte cu capacitate mare de productie, mic, cu aspect fin uscativ.

Gatul este de lungime mijlocie si gros, membre puternice uscative, osatura dezvoltata cu aplomburi normale.

Ugerul este bine dezvoltat, in forma de para sau globulos cu peri scurti si netezi, cu sfarcuri de dezvoltare mijlocie, pretabile la mulsul mecanic.

Rasa Saanen

Este originara din Elvetia reprezinta actualmente 20% din septelul elvetian are o talie de 80 – 90 cm la masculi si 74 -80 cm la femele, corpul alungit, cap potrivit de lung si de larg cu profil aproape drept, piept adanc, larg cu buna capacitate toracica, spata larga si bine prinsa, gat lung si relativ subtire si cu cercei sub maxilar cu ongloane rezistente, uger bine dezvoltat cu mameloane mijlocii inclinate lateral si inainte, iar parul este scurt, des si matasos.

Productia medie de lapte ( 270 zile) este de 740 Kg cu maxime de 1800 – 2000 kg. Rasa Saanen se poate folosi cu rezultate bune la incrucisari, cu rasa Carpatina.

Rasa Alpina franceza

Este o rasa foarte apreciata in Franta, unde detin mai mult de trei sferturi din septel, datorita nivelului ridicat de productivitate, implicit de rentabilitate. Sunt exploatate intensiv pentru lapte si ingrasare, pentru carne intr-o larga varietate de sisteme si tehnologii de exploatare.

Talia este de 70 - 80 cm, parul scurt si de culoare variata.

Pieptul este adanc, spinare rectilinie, bazinul larg si putin inclinat, membre solide cu articulatii puternice si aplomburi corecte. Glanda mamara voluminoasa bine prinsa antero – posterior, mameloane mijlociu dezvoltate. Productia medie ( 250 zile) este de 600 l, recordul rasei fiind de 2200 l (305 zile).

Rasa Nobila germana

Este rezultat al incrucisarilor dintre rasele locale germane cu rasa Saanen de unde si conformatia corporala, culoarea, productia de lapte si prolificitatea. Capacitate ridicata de transmitere a caracterelor in descendenta. A participat la formarea rasei Alba de Banat.

INTRETINERE

EXTENSIV pe pasune

Planificarea si organizarea pãsunatului
Dupã o primã sarjã de pãsunat primãvara, la care se adaugã cositul, însilozatul sau trecerea altor animale parcelele intrã pe rând în repaus pentru refacerea ierbii. Caprele sunt lãsate mai multe sãptãmâni pe aceeasi pãsune (30-45 zile) si mãnâncã iarba precoce, scurtã apoi pe mãsurã ce iarba va creste parcelele se micsoreazã: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în martie si numai 3 ha în aprilie.
Pãsunatul poate fi fãcut pe parcele evitându-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcelã (pãsunat rotativ) sau se poate pãsuna timp de 70 zile pe aceeasi pãsune (pãsunat continuu).

Este greu de apreciat numãrul de capre la hectar pentru o anumitã perioadã, aceasta depinzând de tipul de sol, fertilizare , climat.

În perioada de crestere maximã a ierbii, încãrcãtura pe pãsune variazã între 20-40 capre /ha. Decizia în estimare este datã de datele oferite în urma mãsurãrii ierbii si aspectului covorului vegetal. În general pe pãsuni naturale (preerii) sau artificiale se practicã urmãtoarea încãrcãturã:

-pãsuni cu un potential foarte mare, fertilizate cu azot, 50-100 unitãti la ha primãvara: 15 capre/ha când iarba este micã si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masivã a ierbii (aprilie- mai);

-pãsuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pãsunatului.

Trecerea de la stabulatie la pãsune cu respectarea tranzitiei alimentare

Iesirea la pãsune dupã perioada de stabulatie reprezintã pentru capre o dublã bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar.

Trecerea de la un regim hibernal pe bazã de furaje uscate (80-90% substantã uscatã) la iarba foarte apoasã (85% apã), bogatã în azot solubil, determinã o schimbarea a florei ruminale. Pentru adaptarea florei ruminale este necesarã integrarea progresivã a noii ratii. Astfel, o tranzitie prea rapidã conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree, tetania de ierbã).

În prima zi caprele nu vor pãsuna decât câteva ore în mijlocul zilei, apoi ziua întreagã si abia mai târziu si noaptea. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu sunt sensibile la frig uscat, în mãsura în care pot dispune de un refugiu pentru apãrarea împotriva ploii.

Iarba tânãrã de pe pãsune, bogatã în apã, azot si potasiu este sãracã în celulozã si magneziu; tranzitul digestiv este accelerat limitând absorbtia magneziului în intestin. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab.

O bunã tranzitie alimentarã dureazã aproximativ 3 sãptãmâni, timp în care papilele si populatia microbianã din rumen se adapteazã noilor conditii de alimentatie.

Aceeasi recomandare este valabilã si când caprele sunt scoase la pãsune mai târziu. Se va creste progresiv ratia de masã verde: în prima sãptãmânã o treime iarbã si douã treimi din ratia veche, în a doua sãptãmânã ratii egale, în a treia sãptãmânã douã treimi masã verde si o treime ratia veche.  

 
[Home]
[Produse Calivita]
[Plante Medicinale]
[Afectiuni-Boli]
[Semne Simptome]
[Tratamente naturiste]
[Regimuri Slabire]
[Terapii naturiste]
[Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii]
[Dictionare]
[Frumusete]
[Anticonceptionale]
[Boli Infectioase]
[Sarcina Nasterea]
[Analize medicale]
[Alimentatia]
[Remedii]
[Idei Afaceri]
[Harta site]
[[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google   
 
COPYRIGHT © 2005 - 2013 Toate drepturile rezervate.