Cultivarea florilor de gradina bienale

 

Nalba de grădină – Althaea

Nalba de grădină este o plantă de talie înaltă (150-250 cm), cu flori simple sau involte, de diferite culori: albe,

roz, galbene, roşii, violete, care apar în anul II de cultură, în vară şi durează până în septembrie.

Poate fi folosită şi sub formă de flori tăiate, păstrându-se bine î vase cu apă. Pentru aceasta, tijele florale se recoltează când se deschid primele flori.

însămânţarea se poate face şi direct la locul definitiv, în perioad mai-iunie. De asemenea, înmulţirea nalbei de grădină se poate face şi vegetativ, prin despărţirea tufelor (primăvara sau toamna).

Nalba de grădină înfloreşte deosebit de frumos, mai ales în zone răcoroase, când este cultivată pe locuri însorite, adăpostite de vânturi, bine lucrate şi îngrăşate.

Plantele înfloresc satisfăcător şi în condiţii de semiumbră. în cursul perioadei de vegetaţie, dacă vremea este secetoasă, plantele trebuie udate. De asemenea, este bine ca în anul II, când apar tijele florale, acestea să fie

susţinute pe tutori subţiri, pentru a-şi menţine poziţia verticală şi a nu fi frânte de vânt.

în zonele cu ierni aspre este necesar ca plantele de nalbă să fie protejate, acoperindu-se cu un strat de frunze uscate. Acest strat protec­tor urmează să se îndepărteze în primăvară, odată cu încălzirea timpului.

Părăluţele, bumbisorii – Bellis

Plantele sunt de talie mică (10-15 cm) şi se cultivă în grupuri, rabate, ronduri, mozaicuri sau borduri. Se întâlnesc şi pe pajiştile de deal şi munte, unde cresc spontan.

Florile, mici capitule aflate în vârful unor codiţe, sunt colorate în alb, roz, roşu, roz cu alb. Pot fi simple sau involte.

înflorirea are loc timpuriu, în perioada aprilie-iunie. în timpul verii, florile devin mici, neaspectuoase, din care cauză plantele se scot şi se înlocuiesc cu alte specii floricole.

în cazul când se urmăreşte obţinerea de seminţe, plantele cele mai valoroase se lasă să fructifice, recoltarea seminţelor făcându-se în luna iulie.

Semănatul bumbişorilor se efectuează în iulie-august, în lădiţe sau răsadniţe reci (pe straturi). Până la răsărire (cam 7-10 zile), semănătura se umbreşte şi se udă cu regularitate.

Când răsadurile au 2-3 frunze se face repicatul la 15 cm. Plantarea lor la locul definitiv se face toamna (sfârşitul lunii septembrie, octombrie) sau primăvara devreme (martie, aprilie), la distanţa de 20-25 cm.

Plantarea răsadurilor se poate face şi atunci când ele sunt îmbobocite sau chiar înflorite, deoarece suportă uşor transplantarea şi în această fază.

Metoda de înmulţire prin despărţirea tufelor se practică mai ales în cazul soiurilor cu flori involte.

Lucrare se face în luna iunie, după terminarea înfloritului intens al plantelor.

O creştere şi înflorire frumoasă a bumbişorilor se obţine într-un teren uşor, reavăn, afânat, permeabil, bine îngrăşat şi însorit. Pot fi cultivaţi si în locuri semiumbrite.

Pe solurile prea grele, bumbisorii înfloresc mai slab, iar dacă acestea sunt prea umede, plantele pot degera peste iarnă.

Este indicat ca soiurile mai valoroase să fie protejate peste iarnă, prin acoperirea plantelor cu un strat subţire de frunze uscate.

Nu-mă-uita – Myosotis

Plantă cu înflorire timpurie (aprilie-mai), nu-mă-uita se cultivă mai ales în combinaţie cu bumbisorii şi panselele. Există şi specii care înfloresc în cursul verii. Are aspect de tufă, nedepăşind înălţimea de 20-25 cm, iar florile sunt mici, de culoare albastră, cu baza petalelor de culoare galbenă. Când se află în faza de boboc, florile sunt de culoare roz-liliachie, devenind albastre numai după completa lor înflorire.

Se cunosc şi soiuri cu flori de culoare albă sau roz. înmulţirea acestei plante se face prin răsaduri, într-un mod asemănător cu cel practicat în cazul bumbişorilor, numai că semănatul se face mai devreme (iunie-iulie), iar la plantarea în grădină se folosesc distanţe ceva mai mici, 10-15 cm. Nu-mă-uita înfloreşte frumos mai ales în zone răcoroase (in cele calde este bine să se cultive în locuri semiumbrite), pe soluri suficient de umede şi îngrăşate.

Pe terenurile prea grele şi cu exces de umiditate, plantele pot degera peste iarnă.

Panselele – Viola

Panseaua este o plantă de talie mică (15-20 cm), aproape nelipsită din grădini în sezonul de toamnă şi primăvară.

Se poate folosi şi pentru decorarea balcoanelor. Florile, de culoare variată (alb, galben, albastru, violet), se află în vârful unor codiţe, putând fi unicolore, bicolore sau pătate.

Panselele înfloresc toamna şi toată primăvara, menţinându-se în cultură până prin luna iunie, când datorită căldurii, florile devin tot mai mici şi neaspectuoase. Din această cauză, în această perioadă se înlocuiesc cu alte specii floricole.

înmulţirea se face prin răsaduri, într-un mod asemănător cu cel prezentat la bumbişori.

Iată câteva condiţii care asigură o înflorire frumoasă: teren uşor (nisipos-argilos), bogat în substanţe nutritive şi însorit. în locuri umbrite,
înflorirea este slabă. în timpul vegetaţiei este indicat să se facă
1-2 îngrăşări cu o soluţie de gunoi de grajd (1 parte gunoi la 10 părţi apă). De asemenea, în vederea obţinerii de flori mari, catifelate, este
bine să se facă şi un rărit al florilor de la fiecare tufă. în regiunile cu ierni aspre, plantele se vor proteja prin acoperirea lor cu un strat /de
frunze uscate.

Panselele se pot cultiva şi ca plante anuale, semănatul făcându-se primăvara timpuriu (luna martie), în lădiţe sau răsadniţe. După dezvoltarea răsadurilor, acestea se plantează în grădină, la distanţa de 10-25 cm. în acest caz, înflorirea are loc în cursul verii, însă florile sunt mai mici, cu un colorit mai şters, deci mai aspectuoase.

Pentru obţinerea de seminţe, panselele se cultivă pe straturi aparte, grupate pe soiuri, izolate în spaţiu, pentru a se evita încrucişările nedorite. La apariţia primelor flori, se îndepărtează plantele ce nu sunt caracteristice soiului.

Deoarece fructele (capsulele) uscate se desfac uşor şi pierd seminţele, recoltarea acestora trebuie făcută atunci când îngălbenesc.

Capsulele recoltate se pun la uscat în lădiţe căptuşite cu hârtie, pentru a se împiedica împrăştierea seminţelor. Seminţele de pansele îşi păstrează puterea de germinaţie 2 ani.

 
[Home]
[Produse Calivita]
[Plante Medicinale]
[Afectiuni-Boli]
[Semne Simptome]
[Tratamente naturiste]
[Regimuri Slabire]
[Terapii naturiste]
[Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii]
[Dictionare]
[Frumusete]
[Anticonceptionale]
[Boli Infectioase]
[Sarcina Nasterea]
[Analize medicale]
[Alimentatia]
[Remedii]
[Idei Afaceri]
[Harta site]

[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google
 
COPYRIGHT © 2005 - 2013  Toate drepturile rezervate.