Cultura Caisului

Caisele sunt foarte cautate de consumatori, atat ca fructe de desert cat si prelucrate in diverse moduri. Cererea mare de fructe este determinata de

insusirile lor calitative si tehnologice, compozitia biochimica complexa si gustul foarte placut, aroma specifica etc.
In compozitia biochimica a fructelor sunt o serie de componente importante pentru nutritia omului, dintre care, (la 100 g pulpa): 10,6-21,7% substanta uscata, 6-16,6% zahar total, 0,55-1,1% pectine, 1,09-1,64% proteine, 0,6-0,86% substante minerale din care: K 75-112 mg%, P 21-32 mg%, Ca 6-14 mg%, Mg, S, Na, 0,41-3,20 mg% vitamina A, 8-27 mg% vitamina C, 35-38 mg% vitamina P, 0,72-1,8 mg% vitamina E, valoarea energetica este de 21-77 calorii la 100 g etc. Dupa cum reiese din datele de mai sus, prin compozitia biochimica caisele asigura organismului uman toate componentele de care are nevoie pentru desfasurarea in conditii bune a metabolismului. Caisele se folosesc si pentru efectul lor favorabil in digestie, datorat reactiei alcaline, in producerea hemoglobinei, in anemie etc. Valoarea alimentara ridicata a caiselor si a produselor finite pe baza de caise, au determinat specialistii din domeniul cercetarii stiintifice sa diversifice mult sortimentul, prin crearea sau introducerea in cultura a unor soiuri care sa se comporte bine in conditiile climatice din Romania.
Samburii caiselor sunt foarte bogati in substante nutritive, continand 28% substante pectice, 29-57% grasimi, 3% saruri minerale etc., pot fi folositi ca materie prima pentru extractia amigdalinei etc.
Din punct de vedere tehnologic caisul este apreciat de cultivatori deoarece pomii intra repede pe rod si au o mare capacitate de productie.
Capacitatea de adaptare redusa la anumite conditii de mediu, diferite de cele in care s-au format soiurile si mai ales slaba rezistenta la inghetul de revenire, impiedica extinderea in masa a acestei specii. Prin alegerea judicioasa a soiurilor si a zonei de cultura, caisul se poate cultiva cu succes in partea de sud si vest a tarii.
Caisul este o specie de mare valoare pentru zonele in care se poate cultiva, dar in ultimii ani a inregistrat un regres datorat instabilitatii recoltelor, afectate sever de conditiile anormale din timpul iernii si mai ales de gerul de revenire.
2.Originea si aria de raspandire
Caisul este originar din Asia, iar dupa Vasilov ar exista 3 mari centre de origine: chinez, centro-asiatic si irano-caucazian. In Europa se pare ca a patruns in sec. I d.C., mai intai in Grecia si apoi in Italia. Mult mai tarziu caisul a fost cunoscut de celelalte popoare ale Europei.
In prezent, caisul se cultiva mult in emisfera nordica, unde se si produce peste 90% din productia mondiala de caise. Cele mai mari productii de caise se obtin in Europa, Asia, America Centrala si de Nord si mai putin in Africa, Oceania si America de Sud (tabelul 13).
Dintre marile tari producatoare de caise se pot aminti: Turcia, Ex URSS, Italia, Spania, Grecia, Franta, USA, Maroc etc., (tabelul 14).
In Romania, cultura caisului este zonata in principal in partea de sud a tarii. Productia de caise la nivelul anului 1997 a fost de circa 27,6 mii tone, din care peste 77% (21384 t) a fost obtinuta in sectorul particular. Judetele cu productie mai mare de caise sunt: Constanta, Galati, Calarasi, Teleorman, Prahova, Giurgiu, Ialomita (tabelul 15).
Datorita pierderilor de muguri de rod sau de flori din cauza inghetului de revenire, productia de caise este foarte instabila in timp. Daca in anul 1986 productia era de 60 mii tone si in 1987 de 54 mii tone, aceasta scade continuu pana in anul 1990 cand se realizeaza numai 28 mii tone. Dupa 1990, productia a fost afectata si de defrisarea unor suprafete de teren, de agrotehnica deficitara in unele livezi, astfel ca in prezent se realizeaza o medie de circa 25-27 mii tone anual.
Consumul de caise pe cap de locuitor ajunge la 5 kg in Grecia, 3 kg in Italia, 1,4 kg in Franta, 1,3 kg in Belgia, 0,5 kg in Anglia etc.

3.1.Particularitati de crestere
Sistemul radicular. Deoarece pomii folositi la infiintarea plantatiilor sunt altoiti, sistemul radicular apartine portaltoiului. Cresterea si ramificarea
sistemului radicular sunt dependente de portaltoi si de insusirile solului. Altoit pe zarzar isi dezvolta un sistem radicular foarte ramificat si bine ancorat, cand o parte mica de radacini pot ajunge la 4-4,5 m adancime, radacini care asigura necesarul de apa al pomului chiar in perioadele secetoase, caisul fiind recunoscut pentru rezistenta la uscaciune. Altoit pe prun, radacinile sunt mai putin ramificate dar mai profunde, iar pe corcodus, sistemul radicular este mai superficial.
Din cercetarile efectuate de Lupescu (1961) reiese ca la pomii in varsta de 3 ani, altoiti pe mai multi portaltoi, inradacinarea a fost diferita astfel:
- cel mai ramificat sistem radicular a fost la portaltoiul franc de prun Rosior, urmat de corcodus si apoi de zarzar, iar ca adancime de raspandire, 66% din radacinile corcodusului erau intre 0 si 30 cm adancime si numai 28% la 30-60 cm. La prunul Rosior, 80% din radacini erau la 30-60 cm, iar la zarzar 72,5%.
- daca ne referim la greutatea totala a sistemului radicular, zarzarul a avut o greutate mai mare, urmat de corcodus si prunul Rosior.
Tulpina. Partea aeriana are un ritm intens de crestere in tinerete, formand ramuri de peste un metru, cu 2-3 valuri pe perioada de vegetatie si cu ramuri anticipate. Dupa intrarea pe rod, ritmul de crestere se reduce, ajungand ca in perioada de maxima productie, coroanele sa ramana la aceleasi dimensiuni. Din perioada de maxima productie, incepe procesul de uscare a ramurilor de rod si uneori a semischeletului din partea inferioara a coroanei, proces care, daca nu este bine controlat prin taieri, duce la degarnisirea coroanei si scaderea potentialului de productie. Caracteristice caisului, sunt arcadele care apar pe ramurile de schelet si chiar semischelet sub greutatea rodului, formand cresteri viguroase in punctele de maxima curbura. Aceste arcade se intineresc prin transferarea cresterii pe ramurile tinere din zona curburii, mentinand astfel potentialul ridicat de productie a ramurii respective. Ramurile de rod caracteristice sunt cele lungi, mijlocii ramificate si anticipate, in special la pomii tineri. Ceva mai tarziu, fructificarea se muta pe ramurile mijlocii si pe buchete. In functie de cantitatea de lumina de care dispun pomii, ramurile anuale au o viata mai mare sau mai mica. De obicei, buchetele traiesc putin, 2-4 ani, in lipsa luminii, uneori se usuca in anul formarii. Ramurile mijloci ramificate de vigoare slaba, se usuca destul de repede daca, nu se coreleaza distanta dintre pomi cu vigoarea acestora sau daca orientarea randurilor nu se face pe directia nord-sud. Printr-o agrotehnica corespunzatoare, caisul poate fructifica 20-25 de ani.
3.2. Particularitati de fructificare
Caisul este o specie cu o mare fertilitate, in sensul ca, diferentiaza un numar foarte mare de muguri de rod, atat pe ramurile lungi, cat si pe cele scurte si anticipate. Formarea esalonata a mugurilor pe aceste ramuri determina si o diferentiere esalonata a lor, ceea ce are avantaje pentru cultivator in primaverile mai dificile, cand apar ingheturi de revenire.
Un alt aspect cu implicatii negative asupra productiei il constituie lungimea perioadei repausului profund. In urma cercetarilor, s-a constatat ca, repausul profund la cais se incheie la sfarsitul lunii decembrie, iar dupa aceasta data, daca conditiile climatice permit, caisul este apt de a porni in vegetatie. Asa se intampla in ferestrele de iarna, (perioada cu temperatura peste pragul biologic) cand dupa 7-8 zile calde caisul incepe sa-si hidrateze mugurii, rezistenta la iernare scade foarte mult si la revenirea frigului degera mugurii de rod. De obicei, umflarea mugurilor de rod are loc dupa acumularea a 40C peste pragul biologic (6,5C) si calendaristic, in anii normali procesul se realizeaza in a doua si a treia decada a lunii martie. Inflorirea caisului are loc dupa acumularea a circa 170-200C temperatura activa si are loc in prima saptamana a lunii aprilie si numai ocazional la sfarsit de martie, cand primavara este foarte timpurie. Intre soiuri exista o diferenta de 2-8 zile in ceea ce priveste infloritul, soiurile cu inflorire tarzie sunt mai putin afectate de ingheturile de revenire. Mugurii floriferi formati pe valurile 2 si 3 infloresc mai tarziu cu 4-5 zile decat cei de pe primul val. Durata infloritului in cadrul soiului este dependenta de conditiile climatice si este cuprinsa intre 2 si 5 zile. Majoritatea soiurilor existente in cultura, sunt autofertile, deci nu exista probleme legate de asigurarea polenizarii. Cu toate acestea cercetarile efectuate in tara sau strainatate au aratat efectul benefic al polenizarii incrucisate si la cais, unde procentul de legare este foarte bun, de pana la 50%. Procentul mai slab de legare la unele soiuri nu se datoreaza polenului, acesta are un bun procent de germinare la toate soiurile. Problemele de legare se datoreaza in principal defectelor florilor, multe din ele au pistilul anormal sau incomplet dezvoltat, la inflorire, la prima vedere nu se sesizeaza anomalii, dar fructele abia legate cad in masa. Plantarea mai multor soiuri in parcela are drept scop esalonarea recoltarii fructelor, care sunt perisabile si se matureaza simultan in cadrul pomului. Daca se planteaza suprafete mari cu un soi, este greu de recoltat in 5-7 zile, zeci sau sute de tone, iar fructele mature cad din pom si se depreciaza.
Capacitatea de productie a caisului este mare, incepe sa fructifice din anul 3-4 de la plantare si recolte economice se realizeaza din anul 5-6.
Longevitatea plantatiilor este de 20-25 de ani din care 15-20 de productie. Altoit pe prun si amplasat in zone foarte favorabile, produce economic chiar pana la 30 de ani.
 
[Home]
[Produse Calivita]
[Plante Medicinale]
[Afectiuni-Boli]
[Semne Simptome]
[Tratamente naturiste]
[Regimuri Slabire]
[Terapii naturiste]
[Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii]
[Dictionare]
[Frumusete]
[Anticonceptionale]
[Boli Infectioase]
[Sarcina Nasterea]
[Analize medicale]
[Alimentatia]
[Remedii]
[Idei Afaceri]
[Harta site]

 
[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google
 
COPYRIGHT 2005 - 2013 Toate drepturile rezervate.