Cresterea pasarilor - gaini ouatoare

Microferma pentru cresterea gaini ouatoare, in scopul realizarii si valorificarii productiei de oua obtinute. Necesitatea

investitiei: in Romania, conform legislatiei in vigoare, se preconizeaza infiintarea de exploatatii agricole, menite sa inlocuiasca treptat gospodariile taranesti de subzistenta, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analizand actualul sistem de producere a oualor comerciale, de consum, trebuie sa relevam ca producerea oualor in gospodariile taranesti se mentine de sute de ani intr-un proces de productie anacronic: se cresc rase locale de pasari, cu potential genetic si productiv foarte scazut; cresterea se realizeaza in adaposturi (cotete) necorespunzatoare, sau chiar in aer liber, sistem total contraindicat la pasari, care au un metabolism foarte ridicat si nu-si exprima nici potentialul productiv cu care sunt inzestrate, datorita frigului excesiv din timpul iernii si caldurilor toride din cursul verii; in plus, hranirea pasarilor este deficitara, constituita exclusiv din cereale, neasigurand necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat.

Din statisticile existente, gaini ouatoare crescuta in aceste conditii extreme produce pe an circa 120 oua, exclusiv in timpul verii, dar consuma pe zi 120 g graunte, sau pe an 43,8 kg, ceea ce revine la cca. 365 g furaje pe ou, fata de 280 - 300 oua pe an in sistemul intensiv de crestere, cu un consum de 140 -1 50 g pe ou. Asadar,  gaini ouatoare crescuta in sistem intensiv produce de 2,3 - 2,5 ori mai multe oua pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4 - 2,6 ori mai mic.

In lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de crestere a fost abandonat de foarte mult timp in tarile cu avicultura
dezvoltata, el mai existand abia in tarile subdezvoltate. Romania, care are deja o avicultura de tip industrial foarte performanta, cu o traditie de aproape 50 de ani, trebuie sa restranga, in perioada urmatoare, acest tip de crestere, care, din pacate, realizeaza in prezent cca. 80 % din productia autohtona de oua, iar cele cca. 5,5 miliarde de oua pe care le produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj in plus pe ou, realizeaza un consum suplimentar anual de cca.: 5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale sau productia de pe cca. 200 mi ha teren arabil.

Mai avem in vedere si influenta negativa a productiei taranesti de oua. Cele 5,5 miliarde de oua se realizeaza doar in cca. 7 luni din an (aprilie - septembrie), iar impreuna cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial in aceiasi perioada asigura populatiei tarii cca. 1 miliard de oua pe luna, adica aproape 40 oua lunar pe locuitor. In celelalte cinci luni ale anului, exista pe piata interna aproape numai ouale produse de sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurand doar 10 milioane oua pe luna, sau doar 4,5 oua pe locuitor. Aceasta neasigurare a pietii determina cresterea excesiva a pretului oualor in timpul anotimpului rece, ca si masive importuri de oua, care destabilizeaza piata interna, ce nu mai poate fi controlata cu cantitatea foarte mica de oua autohtone.

Oportunitatea investitiei este, asadar, destul de evidenta. Pe de-o parte, pentru ca, aplicand sistemul intensiv de crestere, in locul celui extensiv actual, crescatoria, prin investitia la care ne referim va produce oua in conditiile economice ale actualelor ferme industriale, si in tot timpul anului. Pe de alta parte, o microferma de gaini ouatoare are avantajule de a folosi doar forta de munca a familiei, precum si cereale din productia proprie, cu mult mai ieftine decat cele de pe piata, putand, deci, produce mai economic chiar decat fermele avicole industriale.

Si, intrucat statul sprijina infiintarea exploatatiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul recomandarilor si reglementarilor UE - in care Romania aspira sa intre, oportunitatea de a infiinta acum astfel de ferme familiare este evidenta.

Prezentul studiu are in vedere construirea si punerea in functiune a unei hale cu o suprafata de 1000 mp. Alegerea acestui tip de hala are in vedere experienta mondiala si romaneasca in domeniu. Hala poate fi utilizata fie pentru cresterea pasarilor pe asternut permanent, cat si in baterii conventionale, insa cu posibilitatea tehnica de a fi transferate dupa anul 2012 in baterii alternative, asa cum sunt admise de reglementarile in materie ale UE. Cum, insa, tipul de crestere in baterii este mai costisitor si mai dificil in exploatare, se recomanda cresterea pasarilor la sol, pe asternut permanent, caz in care hala se populeaza cu 8000 puicute de 16 saptamani, care sunt mentinute in productie pana la varsta de 77 - 80 saptamani, dupa care se sacrifica si se inlocuiesc, dupa dezinfectia halei, cu o noua serie de 8000 puicute.

Hala de 1000 mp avuta in vedere in studiu poate fi redusa la jumatate (500 mp), cu 4000 puicute la populare. Terenul pe care este amplasata constructia (de 500 sau 1000 mp) trebuie, insa, sa aiba dimensiuni care sa permita dezvoltarea ulterioara, prin construirea de noi hale de aceleasi dimensiuni, in ideea ca orice afacere trebuie sa aiba in vedere posibilitatea de extindere, reinvestind profitul realizat in perioada de debut a afacerii. Prezentul studiu are, insa, in vedere o microferma (ferma familiara) compusa dintr-un adapost de 1000 mp, cu cresterea pasarilor pe asternut permanent, precum si anexele - necesare sau optionale - ale activitatii de productie (filtru sanitar, depozite de furaje, materiale, produse, eventual o instalatie proprie de producere a necesarului de furaje combinate).

In esenta, se are in vedere producerea de oua pentru consum in sistemul de cresterea pasarilor pe asternut permanent, care impune: construirea unei hale inchise, fara ferestre, prevazuta cu un sistem de ventilatie care sa asigure un microclimat corespunzator atat in timpul verii, cat si al iernii. In plus, hala inchisa permite un program de lumina conform tehnologiei de crestere si asigura o foarte buna biosecuritate, datorita limitarii contaminarii pasarilor cu germeni patogeni, in comparatie cu cresterea pasarilor in aer liber sau chiar in hale prevazute cu ferestre. Sistemul de hranire este prevazut din hranitoare tronconice, in care furajele sunt distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncar (siloz) central, exterior sau interior, si le transporta mecanic in hranitoarele tronconice, accesibile pasarilor, dar care elimina risipa.

Sistemul de adapare este compus dintr-o sursa (proprie sau reteaua comunala), din conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, si din conducte interioare pe care sunt fixate adapatorile automate de tip picurator. Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o retea electrica interioara, pe care sunt dispuse, sub tavan, lampi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului electric. Pardoseala adapostului este constituita in proportie relativ egala din paturi de dormit si asternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu recoltare manuala sau mecanizata a oualor.

Ferma realizeaza cinci feluri de productie, din care doua se autoconsuma iar alte trei se livreaza ca productie marfa. Produse care se autoconsuma: nutreturile combinate: se realizeaza 292 tone nutreturi combinate intr-un micro-FNC, cantitatea medie zilnica produsa in cele 5 zile lucratoare ale saptamanii fiind de 1,2 tone si maximum 1,4 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore acest micro-FNC, pentru macinarea, dozarea, malaxarea si depozitarea furajului combinat rezultat. Lucerna masa verde: terenul din incinta fermei (cca. 3000 mp) va fi insamantat cu lucerna, din care se va obtine cca. 6000 kg masa verde in timpul verii. Se va administra, sub forma de manunchiuri, zilnic, mici cantitati de lucerna (5 -10 g pe gaina si zi), atat pentru completarea necesarului vitaminic si proteic, cat si pentru a da o preocupare pasarilor.

Produse care se vind: oua pentru consum: din cele 1.825 mii oua produse ajung pe piata cca. 1.815 mii, restul de 10 mii (0,5 %) fiind perisabilitati. Din cele 1.815 mii oua livrabile, 90 mii (circa 5 %) reprezinta oua nevalorificabile in coaja, care pot fi transformate in pasta (circa 250 oua pe zi sau cca. 12 kg pasta). Se sparg intr-un spatiu steril, se pun in bidoane si se depoziteaza intre-un congelator, pentru a fi livrate unor unitati de industrie alimentara sau alimentatie publica. Restul de 1.725 mii oua se sorteaza, marcheaza si ambaleaza conform prevederilor HG 415/2004 si se livreaza pe baza de contract unor unitati comerciale, fie pe cofraje deschise de 30 oua, fie in cofraje inchise, conform conditiilor impuse de beneficiar.

Din exploatare rezulta si 7.500 gaini outoare reforma, din cele 8000 introduse la crestere (pierderi 500 capete - 6 %). La o greutate medie de 2,2 kg/gaina, rezulta 16.500 kg pasari vii. Cu precizarea ca ciclul de productie este de 64 saptamani (4 saptamani ca puicuta, 57 saptamani ca ouatoare si 3 saptamani vid sanitar) si doar la acest interval rezulta o serie de gaini reformate.

In medie, pentru un an se obtin: 52/64 = 81,2 %,16.500 x 80 % = 13.200 kg pasari vii in medie pe an. Tot dupa o perioada de 65 saptamani rezulta din exploatare un foarte valoros ingrasamant natural. Cantitatea de gunoi de pasare, pe ciclu de productie, este de 1,5 ori fata de furajul consumat, adica cca. 50 kg gunoi de pasare, sau de cca. 380 tone pe un ciclu de productie. Acest gunoi poate fertiliza anual 38 ha teren arabil, administrand cate 10 tone pe ha.

In Romania sunt produse in prezent numai 1,2 miliarde oua in conditii industriale, care sa poata fi comercializate conform HG 415/2004, adica sa fie sortate, marcate, ambalate, pastrate la temperatura de maximum 14C si comercializate corespunzator. Cele cca. 5,5 miliarde oua produse in micile gospodarii taranesti nu pot fi comercializate in conformitate cu HG 415/2004, neindeplinind nici una din conditiile prevazute de reglementarile UE. De aceea, dupa ce o parte dintre aceste oua sunt utilizate pentru clocire si scoatere de pui de o zi, restul se autoconsuma sau se ofera ocazional la rudele si cunostintele din mediul urban al producatorilor agricoli.

Odata cu infiintarea exploatatiilor agricole, sunt incurajate microferme ca cea care face obiectul prezentului studiu, iar exploatatiile agricole vor inlocui treptat productia de oua a micilor producatori agricoli, al caror numar si activitate vor scadea treptat in perioada urmatoare. Sa admitem ca, totusi, mici producatori agricoli vor continua sa-si produca ouale pentru autoconsum, iar populatia urbana - in numar de 11,9 milioane in prezent, dar care va creste treptat - se va aproviziona numai de la producatorii industriali actuali, la care se vor adauga producatorii cu exploatatii agricole (avicole).

Dar producatorii avicoli actuali risca sa-si reduca productia la jumatate in urmatorii ani, ca urmare a interzicerii bateriilor actuale in care se cresc gaini ouatoare, adica sa ajunga la cca. 600 milioane de oua, care n-ar asigura decat cca. 50 oua pe locuitor urban, fata de 250 oua cat sunt necesare pentru o hranire rationala. Probabil ca se vor infiinta cateva complexe avicole de gaini ouatoare, sau se vor introduce baterii alternative, admise de UE, in unele din complexele avicole actuale, insa aceste cresteri de capacitate vor fi nesemnificative intr-o perioada in care avicultura industriala poate sa ofere doar 20 % din productia de oua necesara populatiei. Infiintarea de exploatatii avicole nu este numai in interesul noilor producatori avicoli din Romania, ci - mai ales - este de interes national.

Lipsa oualor de pe piata interna va conduce in mod normal la cresterea masiva a cererii fata de oferta, cresterea excesiva a pretului la oua si interesul de export din tarile cu excedent de oua catre piata romaneasca. Acest lucru este de neacceptat, pentru ca Romania este o tara puternic cerealiera, are conditii pedo-climatice favorabile de crestere a pasarilor si o experienta bogata in cresterea pasarilor si - mai ales - in producerea oualor pentru consum care - practic - este activitatea cea mai usoara, mai accesibila, din avicultura. Acesta este si unul din motivele pentru care autoritatile de decizie din Romania incurajeaza in mod particular infiintarea de exploatatii agricole specializate in producerea oualor pentru consum.

Pe aceasta perioada, pretul oualor pe piata romaneasca este de 1500 lei vechi in timpul verii si de 3000 lei in timpul iernii, fara TVA, adica de 4,1 eurocenti in timpul verii si 8,2 eurocenti in timpul iernii. Datorita pietii insuficient controlate, pe piata existand trei categorii de oua (oua de complex, oua taranesti si oua de import), se constata urmatoarele diferente de pret de la o luna la alta sau de la un judet la altul: vara: intre 1200 lei (3,2 eurocenti) si 2200 lei (6 eurocenti) facand o medie ponderata, intre anotimpuri si judete, rezulta un pret anual de 2200 lei (6 eurocenti) pe ou vandut de la poarta fermei, fara TVA, iarna intre 2500 lei (6,8 eurocenti) si 3600 lei (9,8 eurocenti).

Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde oua (11,9 milioane x 250 oua). in prezent se produc industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest numar de oua sa scada in perioada urmatoare. Este, deci, normal ca pretul mediu al oualor sa ramana la cel actual (2200 lei, sau 6 eurocenti). Aceste date confirma potentialul pietei romane a oualor de a suporta cresterea pasarilor pana la dublare a actualei productii industriale interne, punerea in functiune de exploatatii avicole care aplica principii intensiv - industriale de crestere, fiind in prezent - si in perioada urmatoare oportuna si de mari perspective.

Exista inca o problema, legata de amplasarea viitoarelor exploatatii avicole: in prezent, numeroase judete ale tarii nu produc oua sau le produc in cantitati foarte mici. Doar in urmatoarele judete se produc cantitati semnificative de oua: Bacau, Bihor, Brasov, Braila, Caras Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Satu Mare, Sibiu, Vaslui si Valcea, in total 18 judete. Restul de 24 judete nu produc oua de tip industrial, fiind condamnate la subconsum sau la transportul acestora din alte judete, operatiune care mareste pretul produsului si se soldeaza cu pierderi, oul fiind usor perisabil si cu pierderea prospetimii.

 

[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google
 
COPYRIGHT © 2005 - 2014  Toate drepturile rezervate.