Incepand din luna august si pana tamna tarziu se
recolteaza rizomii cu radacinile. Radacinile recoltate
primavara dau un produs mai slab in principii active.
In scopuri medicinale, rizomii si radacinile se usuca
imediat dupa recoltare. Ei se aseaza in straturi subtiri,
intr-un puternic curent de aer, la soare sau incaperi
aerisite. Rizomii si radacinile mai groase se despica, iar
cele lungi se scurteaza. Uscare artificiala se face la o
temperatura de 40-60 grade C. Din 3-5 kg radacini
proaspete se obtine 1 kg produs uscat.
Radacina de gentiana se foloseste pentru stimularea poftei
de mancare. Radacina fermentata se foloseste in industria
de lichioruri.
Intern:cresterea secretiilor gastrice si cresterea
rezistentei organismului.
Numele ii vine din Antichitate, de la
Gentius, regele Iliriei, care a descoperit si a mentionat
pentru prima oara intr-un tratat aceasta planta medicinala.
De mai bine de doua mii de ani, gentiana este folosita in
toata Europa ca tonic amar, ca anti-toxic si stimulent al
functiilor ficatului. In medicina populara romaneasca,
ocupa un loc de cinste, fiind denumita de catre
vindecatorii populari din nordul tarii „capitanul
buruienilor de leac”. Este folosita ca tonic digestiv si
al intregului organism, precum si ca remediu impotriva
diferitelor otraviri. Are tulpinile lungi, de pana la
jumatate de metru, si arcuite, flori superbe -
albastru-mov, radacinile sunt lungi ca niste fire si
extrem de amare, motiv pentru care planta mai este numita
la noi si fierea-pamantului. Se recolteaza la fel ca si
cerentelul, acum, in noiembrie, prin dezgropare. Uscarea
si conditionarea radacinii acestei plante se face intocmai
ca si la cerentel. Iata in continuare cateva utilizari
terapeutice ale gentianei:
Crize biliare, dischinezie biliara,
prevenirea litiazei biliare - se administreaza radacina de
gentiana sub forma de tinctura, din care se ia cate o
lingurita, diluata intr-un sfert de pahar de apa, de 3-4
ori pe zi. Cele mai bune momente pentru administrare sunt
dimineata, imediat dupa trezire, si cu un sfert de ora
inaintea meselor principale.
Boli de ficat - radacina de gentiana
are efecte tonice hepatice, adica stimuleaza functia si
ajuta la regenerarea celulei hepatice, inhiba - conform
unor studii recente - dezvoltarea virusurilor care
afecteaza ficatul. Se administreaza contra hepatitei
cronice si acute, contra sechelelor post-hepatice. De
regula, se administreaza sub forma de pulbere, din care se
ia o jumatate de lingurita de 3-4 ori pe zi, in cure de
6-12 saptamani.
Balonare, dispepsie, constipatie atona
- radacina acestei plante exceptionale contine un
principiu activ numit amarogentina, care este considerata
cea mai amara substanta din lume. Ea stimuleaza foarte
puternic secretia si eliberarea sucurilor gastrice si a
bilei necesare procesului de digestie, stimuleaza
peristaltismul, eliminand majoritatea tulburarilor
digestive. Se fac cure de cate 3-6 saptamani cu macerat la
rece de gentiana, din care se ia cate un sfert de pahar de
patru ori pe zi, de preferinta cu un sfert de ora inainte
de masa.
Indigestii frecvente, gastrita
hipo-acida - un studiu german condus de dr. Franz Goetzl a
aratat ca tinctura de gentiana mareste simtitor puterea de
digestie si elimina senzatia de greutate in stomac sau de
greata de dinainte si de dupa masa. Se administreaza o
lingurita de tinctura de gentiana diluata in putina apa,
cu 10-15 minute inainte de fiecare masa.
Lipsa poftei de mancare la copii - se
pun 10-15 picaturi de tinctura de gentiana intr-o
lingurita de miere si se administreaza cu un sfert de ora
- douazeci de minute inainte de a manca. Acest remediu
simplu va declansa prompt o pofta de mancare sanatoasa.
Hipotiroidie si tulburari conexe - se
administreaza ca adjuvant in tratamentul acestei afectiuni
tinctura de gentiana, cate o lingurita de patru ori pe zi,
in cure de trei luni, cu 15-30 de zile de pauza. Are
puternice efecte de stimulare a metabolismului si
favorizeaza - se pare - secretia normala de hormoni
tiroidieni.