Meningita tratament cu produse Calivita  

Meningita se caracterizeaza prin dureri de cap in special de la raceala sau transmisa de tintari.

Meningita este o infectie a tesuturilor creierului (meningele) si uneori si a lichidului cefalorahidian (LCR) care inconjoara creierul si maduva spinarii.

Meningita consta in tumefierea (umflarea) tesuturilor creierului si in unele cazuri si a tesuturilor maduvei spinarii numita meningita spinala. Atunci cand tesuturile creierului sunt tumefiate la celulele creierului ajunge mai putin sange si prin urmare mai putin oxigen.

Daca nu se trateaza, in unele cazuri pot aparea sechele ale creierului. Infectia apare mai frecvent la copii, la adulti tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani, la adultii in varsta si la persoane care au o afectiune cronica, precum o scadere a sistemului imun (sistemul de aparare al organismului).
Meningita poate imbraca forme usoare sau severe, ce pot ameninta viata. De regula, severitatea depinde de microorganismul care a cauzat infectia si de varsta persoanei, precum si de starea generala de sanatate a organismului in momentul infectarii.

De obicei, meningita este cauzata de virusuri sau bacterii precum Neisseria meningitidis (cunoscuta si meningococ) si Streptococcus pneumoniae (pneumococul).  Meningita mai poate fi cauzata si de alte microorganisme sau de alte conditii.
In cazuri rare, fungii, parazitii, tuberculoza si organismele ce provoaca sifilis si boala Lyme pot provoca meningita.
Infectia se poate dezvolta de asemenea si ca o complicatie a altor afectiuni, a unei rani (in particular a cutiei craniene sau a fetei) sau a unei interventii chirurgicale pe creier. In cazuri foarte rare, unele medicamente pot cauza meningita, cum ar fi carbamazepina (Tegretol), clotrimoxazol (Bactrim, Septra, trimetoprim-sulfametoxazol), medicamente antiinflamatorii nonsteroidiene (precum ibuprofen si naproxen), levamisol (Ergamisol), metronidazol (Flagyl),

globuline imune si vaccinurile impotriva rubeolei si impotriva oreionului. Uneori cauza nu se poate identifica.

Simptome

Cele mai frecvente simptome ale tuturor formelor de meningita includ: 
    - febra 
    - durere de cap severa si persistenta 
    - gatul este intepenit si dureros, cel mai bine evidentiindu-se la incercarea de a atinge pieptul cu barbia 
     - varsaturi 
    - confuzie si un nivel scazut de constienta/luciditate 
    - convulsii.
Alte simptome ale meningitei sunt:
    - oboseala/lenevire, slabiciune si dureri musculare si senzatii ciudate (cum ar fi furnicaturi) sau slabiciune in intregul corp 
    - sensibilitatea ochilor si dureri ale ochilor la lumina puternica 
    - eruptie cutanata 
    - momente de ameteala.
La unii oameni pot aparea simptome neobisnuite de meningita. Astfel, sugarii, copii mici si varstnicii si persoanele cu alte afectiuni medicale pot sa nu prezinte simptomele comune ale meningitei. Este posibil ca ei sa nu se simta bine si sa aiba energie putina  
   - la sugari, semnele de meningita pot fi febra, o iritabilitate care este greu de calmat, scaderea poftei de mancare, eruptie cutanata, varsaturi si un tipat ascutit. Copii cu varsta mai mica de 18 luni pot sa nu prezinte "intepenirea" gatului 
    - sugarii mai pot prezenta de asemenea niste pete usor umflate la nivelul capului, care nu se datoreaza plansului si corpul incordat. Ei pot plange atunci cand sunt luati in brate 
    - copii mici cu meningita pot avea manifestari asemanatoare gripei, tuse sau tulburari de respiratie 
    - adultii in varsta si persoanele care au alte afectiuni medicale pot prezenta doar o durere de cap usoara si febra. 
De obicei, simptomele meningitei bacteriene debuteaza brusc, iar cele ale meningitei virale pot debuta brusc sau treptat, in curs de cateva zile. De exemplu, simptomele meningitei virale aparute dupa oreion pot aparea dupa cateva zile sau saptamani. Alte afectiuni ce pot da simptome asemanatoare meningitei sunt hepatita virala si gripa. Perioada de incubare durata de timp masurata din momentul expunerii la infectie si pana cand se dezvolta primele simptome depinde de tipul de microorganism care a cauzat infectia.

Diagnostic

Medicii pun diagnosticul de meningita pe baza istoricului medical, a examenului fizic si a unuia sau mai multor teste. In timpul efectuarii istoricului medical, pacientul este intrebat daca a fost expus la microorganisme care pot produce meningita sau daca a venit in contact cu o persoana infectata cu un microorganism de acest tip. Se face de asemenea un examen fizic in scopul cautarii semnelor de infectie, cum ar fi "intepenirea" gatului si in pozitia culcata, incapacitatea de a putea atinge pieptul cu barbia fara a ridica picioarele. Daca se suspecteaza meningita, medicul poate face testele imediat, inaintea sau la inceputul internarii in spital.

Mod de transmitere

Microorganismele care cauzeaza meningita pot fi transmise de la o persoana la alta sau transmise de la rozatoare sau insecte la oameni. Totusi, expunerea la un microorganism care provoaca meningita nu inseamna neaparat ca persoana respectiva va face meningita. Microorganismele pot fi transmise de la o persoana la alta:
    - in timpul nasterii. O mama poate transmite copilului ei un microorganism care cauzeaza meningita, chiar daca mama nu are nici un simptom. Nasterea copilului cu operatie cezariana si nu pe cale normala nu il protejeaza intotdeauna pe copil impotriva infectarii. Microorganisme precum enterovirusurile, streptococii de grup B si Escherichia coli se pot transmite in acest mod 
    - prin intermediul materiilor facale. Enterovirusurile si unele bacterii (de exemplu, Listeria monocytogenes si E. coli) se pot transmite in acest fel. Pe aceasta cale meningita apre in special la copii si mult mai rar adultii 
    - prin tuse sau stranut. Persoanele infectate pot transmite anumite bacterii care sunt prezente in mod normal la nivelul nasului si gatului lor (precum Streptococcus pneumoniae si Neisseria meningitidis) prin intermediul salivei sau a secretiilor nazale 
    - prin sarut, prin contact sau prin contactul cu sangele infectat. Virusul imunodeficientei umane (HIV) poate de asemenea sa provoace meningita si poate fi transmis de la o persoana infectata la alta persoana prin contact sau prin sange, dar nu prin sarut. Unele microorganisme care provoaca meningita cu encefalita pot fi transmise la oameni de la rozatoare sau insecte. Cele mai frecvente dintre acestea sunt arbovirusurile (inclusiv virusul encefalitei St. Louis si virusul West Nile) si coriomeningita limfocitica, care se transmite prin praf sau alimente contaminate cu urina de la soareci, hamsteri sau soricei.

Expectativa vigilenta

Perioada de asteptare si de observare atenta este o perioada de timp in care dumneavoastra si medicul dumneavoastra observati simptomele care va apar, fara sa se recomande vreun tratament medicamentos.
Meningita bacteriana, in special la un nou-nascut, este o urgenta medicala. Perioada de asteptare nu este indicata daca credeti ca dumneavoastra sau copilul dumneavoastra aveti meningita, mai ales deoarece nu stiti daca infectia este bacteriana sau virala.
Se recomanda sa faceti un consult medical de indata ce simptomele si semnele de meningita apar.

Reducerea riscului de meningita

 Etapele pentru reducerea riscului de infectie  si pentru prevenirea raspandirii meningitei sunt:  
    - evitarea persoanelor care au meningita
    - separarea persoanelor cu meningita de ceilalti din casa
    - spalarea frecventa a mainilor in cazul in care aveti meningita sau daca aveti in ingrijire o persoana cu meningita. Spalati-va pe maini dupa ce mergeti la toaleta sau dupa ce ajutati un copil bolnav sa mearga la toaleta, dupa ce schimbati scutecele unui copil bolnav, sau dupa ce puneti mana pe cearceaful de pat, prosopul, hainele sau obiectele personale ale unei persoane cu meningita 
    - evitarea insectelor si a rozatoarelor purtatoare de microorganisme ce pot cauza meningita. In cazul in care locuiti intr-o zona in care exista insecte (cum ar fi tantarii si capusele) si rozatoare (soareci) care sunt purtatoare de microorganisme ce pot cauza meningita, evitati contactul cu ele si folositi spray-uri impotriva insectelor, plase de tantari etc. 
In cazul in care veniti in contact apropiat cu o persoana care are o boala menigococica, se recomanda administrarea preventiva de antibiotice pentru impiedicarea dezvoltarii afectiunii. De exemplu, o persoana care a venit in contact cu saliva sau secretiile nazale ale unei persoane cu meningita cauzata de Neisseria meningitidis poate primi antibiotice precum ciprofloxacina, ceftriaxona, sau rifampina. Totusi, ciprofloxacina nu se recomanda de obicei la cei cu varsta sub 16 ani sau la femeile insarcinate. De asemenea, rifampicina nu se administreaza la femeile insarcinate.
Daca veniti doar ocazional in contact cu o persoana care are meningita, de exemplu la scoala sau la serviciu, nu este nevoie sa luati antibiotice.

 

   ImmunAid
 
 
[Home]
[Produse Calivita]
[Plante Medicinale]
[Afectiuni-Boli]
[Semne Simptome]
[Tratamente naturiste]
[Regimuri Slabire]
[Terapii naturiste]
[Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii]
[Dictionare]
[Frumusete]
[Anticonceptionale]
[Boli Infectioase]
[Sarcina Nasterea]
[Analize medicale]
[Alimentatia]
[Remedii]
[Idei Afaceri]
[Harta site]

 
[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google
www  www.pravaliata.ro
COPYRIGHT © 2005 - 2013 Toate drepturile rezervate.