Alimentatia în conditii de munca fizica

Organismul uman necesita energie bazala, energie pentru ingerarea hranei, pentru termoreglare si pentru activitate musculara. Activitatea musculara

include orice efort, atât profesional, cât si neprofesional. Consumul de energie pentru activitati fizice include modul de efectuare a activitatii, durata ei, parametrii corpului, participarea întregului corp la activitate sau numai a unei parti a lui.

Activitatile de munca se clasifica în urmatoarele categorii: profesiuni cu efort mic, mediu sau mare si foarte mare. Valoarea energetica pentru cei ce îndeplinesc un efort mic este de 2100 (femei) - 2800 kcal (barbati) în 24 ore. în acest grup se includ profesiunile: dactilografa, contabil, ceasornicar, farmacist, laborant, croitor, coafor, dentist, medic, sofer, tractorist. Valoarea energetica pentru persoanele cu activitate medie constituie 2500 (femei) - 3300 kcal (barbati) în 24 ore: sudor, cizmar, cofetar, strungar, conductor de troleibuz s.a. Valoarea energetica pentru cei ce depun eforturi mari este de 2900 (femei) - 3900 kcal (barbati) în 24 ore: slefuitor de marmora, dogar, bucatar. Valoarea energetica pentru activitate foarte mare - 3200 (femei) - 3800 kcal (barbati) în 24 ore: sapator, fochist, taietor de lemne, sobar s.a.

Principalii furnizori de energie sunt glucidele si lipidele. Glucidele se utilizeaza în cursul unui efort fizic mare ce trebuie efectuat în timp scurt. Lipidele se indica în cazul unui efort mare, în special, în conditii cu temperatura scazuta.

În cursul activitatii fizice este necesar un supliment proteic. Daca pentru un adult necesarul este de 1 g la 1 kg masa/corp pe zi, în conditiile de efort mare acest indice creste pâna la 1,5 g la 1 kg masa/corp pe zi. Aportul proteic sporeste proportional cu aportul energetic global. Raportul calorii - proteine constituie 10-13% din valoarea calorica totala a zilei. Nevoia de vitamine creste în cursul activitatii, îndeosebi în privinta tiaminei, riboflavi-nei, niacinei, acidului ascorbic. Pe parcursul activitatii fizice creste si necesitatea în elemente minerale (clorura de sodiu, calciu, fosfor). La întreprinderile industriale trebuie sa existe ospatarii ceea ce asigura luarea mesei într-un timp mai redus si permite de a organiza alimentatia rationala conform particularitatilor proceselor de lucru.

O deosebita atentie se va acorda muncitorilor tineri. Alimentatia rationala se organizeaza tinând cont de intensitatea proceselor de munca si particularitatile fiziologice ale vârstei ce se afla în crestere. Ratia alimentara trebuie sa includa proteine în cantitati satisfacatoare, îndeosebi de origine animala, necesare pentru asigurarea normala a proceselor plastice, si calciu usor asimilabil. Se recomanda lapte si derivatele lui, brânza de vaci, cascaval.

În alimentatia rationala a muncitorilor din sfera de transport si constructii se mentine corelatia proteine, grasimi, glucide 1:1:4. Proteinele de origine animala trebuie sa constituie 55%, grasimile vegetale 30% din norma de grasimi zilnica. Hrana celor ce muncesc va fi bogata în vitamine. Necesitatea lor creste în functie de greutatea si durata efortului fizic. Necesitatea în vitamine creste în cazul lucrului fizic greu si de o durata mare. De regimul alimentar corect depinde profilaxia unor boli. Este raspândit regimul alimentar de 3 mese pe zi. Valoarea energetica a ratiei alimentare se va repartiza astfel: 30% la dejun, 45% la prânz, 25% - la cina. în ultimul timp se pledeaza pentru alimentatia de 4 ori pe zi: dejun I - 25%; dejun II - 15%; prânzul - 35%; cina - 25% din ratia pentru 24 ore.

O deosebita atentie se acorda celor ce lucreaza în schimbul de noapte. Pentru aceasta categorie de muncitori se considera mai rational luarea unei cantitati mai mari de hrana pâna la începutul lucrului si o cantitate mai mica - în a doua jumatate a schimbului de noapte. în asa conditii se asigura o capacitate înalta de munca si o stare generala buna a muncitorilor. Pentru muncitorii din schimbul de noapte se recomanda urmatorul regim alimentar: dejunul -25%, prânzul - 35%, cina - 30%, gustarea de noapte -10% (în a doua jumatate a noptii).


Alimentatia adultului

Alimentatia copilului

1.Introducere

- Alimentatia echilibrata

- Apa

- Fiziologia alimentatiei

- Glucide

- Lipide

- Proteine

- Regimul alimentar

- Substantele gustative

- Substante minerale

- Vitamine

2. Grupele de alimente

- Apele minerale și metodele enterale de folosire a lor

- Bauturile nealcoolice

- Caracteristica generala

- Carnea și produsele din carne

- Cerealele si derivatele lor

- Ciupercile

- Condimentele

- Drojdiile alimentare

- Fructele

- Grasimile alimentare

- Laptele si produsele lactate

- Legumele

- Oua si produsele din oua

- Peștele și produsele de mare

- Zaharul si surogatii lui, mierea

3. Alimentatia rationala

- Alimentatia copiilor

- Alimentatia in conditii de munca intelectuala

- Alimentatia in conditii de munca fizica

- Alimentatia sportivilor

- Alimentatia varstnicilor

4. Organizarea alimentatiei dietetice

 

 

 
[Home] [Produse Calivita] [Plante Medicinale] [Afectiuni-Boli] [Semne Simptome] [Tratamente naturiste] [Regimuri Slabire] [Terapii naturiste] [Calculatoare sanatate]
[Cure Diete Regimurii] [Dictionare] [Frumusete] [Anticonceptionale] [Boli Infectioase] [Sarcina Nasterea] [Analize medicale] [Alimentatia] [Remedii] [Idei Afaceri] [Harta site]
Google
www  www.pravaliata.ro
COPYRIGHT © 2005 - 2013  Toate drepturile rezervate.