Volbura

Volbura este o planta perena, cu tulpina volubila, intinsa pe pamant sau incolacita de alte plante, cu frunze glabre asezate altern. In pamant are o radacina lunga si subtire de culoare alba. Frunzele sunt ovale sau sagitate, asezate pe un petiol lung. Florile au forma unei palnii, de culoare alba cu dungi roz pe partea exterioara. Ele sunt placut mirositoare. Infloreste incepand din iunie pana in august. Volbura este o planta comuna ce creste prin terenurile lucrate, gradini si pe langa drumuri. Volbura, numita si rochita-randunicii - Herba Convolvuli -este folosita pentru proprietatile ei purgative si laxative. Contine rezine formate din doua heterozide: convolvuli-na si jalapina. Convolvulina, in mediu hidro-alcoolic, se scindeaza in glucoza, ramnoza si acid convolvulinic, care este de fapt un amestec de acizi dioxipalmitic, exogonic, izovaleri-anic, tiglinic si metil-etil-acetic. Volbura mai contine: tanoizi, vi­tamina C si substante minerale. Planta are proprietati purgative, coleretice si colagoge, marind cantitatea de bila si contractia colecistului. Intern, datorita rezinelor si produsilor de scindare mentionati, are actiune purgativa asemanatoare cu "Tubera Jalapae", cu specificatia ca rezina din volbura este mai putin iritanta decat cea din "Tubera Jalapae", datorita solubilitatii mai mici. Extern se utilizeaza in furuncule si abcese. Intern se utilizeaza sub forma de tinctura; 25 g planta uscata la 120 ml alcool de 75U; se lasa la macerat 12 zile; se pot lua 2-3 linguri pe zi, amestecate cu aceeasi cantitate de sirop sau miere, pentru a masca gustul amar; prima lingura se ia dimineata, pe stomacul gol. Se smulge intreaga planta impreuna cu radacinile, inainte de inflorire (aprilie-mai). Volbura se usuca in straturi subtiri in locuri bine aerisite. Din 4-6 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Volbura are proprietati laxative. Impreuna cu volbura se poate recolta si planta numita cupa-vacii (Calystegia sepium). aceasta are portul mult mai mare, florile sunt mari, albe, lipsite de miros. creste pe langa garduri, de care se agata, si la marginea apelor. La infatisare seamana cu volbura. infloreste in lunile iulie-septembrie. Are aceleasi intrebuintari ca si volbura.